Patru ani au trecut de la tragedia care a zguduit o întreagă generație. În pofida așteptărilor însă, cei patru ani nu au fost de ajuns pentru a face schimbările așteptate de această generație.

Vedem în continuare un sistem de sănătate incapabil să trateze marii arși, un sistem de urgență incapabil să gestioneze dezastre, dar cu aceiași șefi ca acum patru ani, sute de instituții care funcționează fără autorizație de la pompieri, un dosar penal și o anchetă care bate pasul pe loc și niciun vinovat pedepsit pentru incendiul care a dus la moartea a 64 de tineri.

De marile planuri anunțate post-eveniment s-a ales praful - încă nu avem un centru de mari arși, deși avem cei mai mulți pacienți de acest tip din Europa, și nici o bancă de piele, și nici măcar un mecanism oficial de transfer al marilor arși pentru tratamente în afara țării.

Și totuși, dacă autoritățile au bătut pasul pe loc timp de patru ani, la nivelul societății în ansamblu au avut loc schimbări poate subtile, dar care pot avea un impact considerabil în viitor.

„Societatea este mult mai conștientă întrucât atât nivelul de trai cât și așteptările au crescut semnificativ, atât în orașele mari cât și în cele mici sau rural. Disfuncționalitățile statului în ceea ce privește furnizarea de servicii fundamentale pentru cetățeni au devenit o temă importantă, chit că în spațiul politic nu ocupă o importanță colosală”, spune sociologul Barbu Mateescu.

Însă rezultatele acestei conștientizări nu se vor vedea imediat. Există riscul ca, odată cu trecerea timpului, societatea să-și piardă din nou interesul? „Exclus. Statul nu-și va îmbunătăți performanța. E nevoie de ani de efort în sensul ăsta pentru o schimbare”, punctează Mateescu.

Până la urmă trebuie să conștientizăm că noțiunea de societate civilă este încă de dată recentă în România și chiar dacă revolta oamenilor s-a văzut în zecile de proteste de amploare ce au avut loc în ultimii patru ani, inițiativele care să canalizeze energia aceasta și în scopuri constructive abia se dezvoltă.

„Suntem mai activi? Nu cred! Suntem mai implicați? Nici aici nu cred! Că parte din România nu mai acceptă modul gregar al societății românești este evident, și de aici vine optimismul meu spre schimbare. Mai este însă nevoie de timp. Și de investiție serioasă în civism și dezbatere”, consideră sociologul Gelu Duminică, directorul executiv al Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, un ONG care desfășoară proiecte pentru comunitățile rrome.

El remarcă faptul că societatea românească este una extrem de diversă, „cu oameni diverși și niveluri de înțelegere diferite ale realităților sociale curente. De aici, reacții diferite la ceea ce s-a întâmplat la Colectiv și după. „Unii s-au complăcut, alții au protestat; unii au votat, alții au considerat că toți reprezintă aceeași mizerie; unii «s-au p**at pe el de vot», alții s-au activat politic, mai ales în USR și PLUS”, remarcă Gelu Duminică.

„Toți fac, deopotrivă, parte din societatea românească”, dar societatea în ansamblul ei nu s-a schimbat radical, consideră el.

Și totuși, la nivelul societății, în cei patru ani care au trecut a avut loc „o singură mare schimbare”, crede Duminică: a crescut numărul celor care chestionează acțiunea politicienilor și, implicit, a statului. „Oameni care își alocă din timpul lor să monitorizeze politicul, să îl chestioneze, să se exprime, să monitorizeze alegerile, să ceară respect etc, crește și asta este îmbucurător. Este nevoie însă ca această emulație să fie catalizată de lideri și mișcări politice serioase. Și aici, din păcate, nu văd schimbări majore”, mai spune Gelu Duminică.

Prezența masivă la protestele anti-guvernamentale de după OUG 13 și continuarea mișcărilor de protest împotriva schimbărilor promovate de guvernul PSD în domeniul justiției pot fi văzute și în această cheie, la fel și votul de la referendumul pentru justiție cerut de președintele Klaus Iohannis.

Oamenii nu mai ies în stradă doar pentru a-și cere drepturi personale, salarii sau pensii, ci manifestează pentru chestiuni care țin de binele colectiv: combaterea corupției, construcția de autostrăzi, responsabilizarea politicienilor.

Și, deși plecările în străinătate continuă, mai sunt și oameni deciși să rămână și să schimbe starea de fapt din România. „Economic, acum, multe zone din România au prins cheag. Migrația nu mai e obligatorie. Oamenii au pentru ce să lupte”, conchide Barbu Mateescu.