Redacțiile de bună-credință se bucură de susținerea publicului lor, însă încrederea în știri a scăzut, mai ales în România, potrivit studiului Digital News Report 2022, derulat în 46 țări de Universitatea Oxford, printr-un sondaj YouGov.

  • În România se înregistrează cea mai mare scădere a încrederii în știri, în general, în comparație cu tot eșantionul global (33%, cu 9 procente mai puțin decât nivelul de încredere înregistrat la noi 2021).
  • Informațiile depresive îi împing pe mulți oameni să evite știrile, în timp ce audiențele tinere folosesc tot mai mult TikTok
  • Studiul Digital News Report din acest an, realizat de Institutul Reuters din cadrul Universității Oxford, arată că o mare parte din public ocolește – sau evită, în mod selectiv – materiale importante de presă, cum ar fi cele despre pandemie, despre invazia Rusiei în Ucraina sau despre criza creșterii costului vieții.  
  • Sondajul YouGov acoperă 93.000 consumatori de știri online și 46 piețe, echivalând cu jumătate din populația lumii.
  • Rezultatele DNR, care analizează percepțiile publicului digital d
  • in România, sunt efectele unui an foarte dificil pentru dreptul la informare corectă și pentru libertatea de exprimare. Cu toate acestea, studiul semnalează activitatea unor redacții de excepție, care fac atât jurnalism de informare, cât și jurnalism de investigație, și care sunt apreciate și susținute constant de audiențele lor.

Prof. Raluca Radu, Directorul Departamentului de Jurnalism de la FJSC, UB și coordonatorul echipei Digital News Report în România, a spus: 

„În 2021, în România, au fost folosite amenințările cu tribunalul, intimidarea și chiar amenințările cu moartea, pentru a împiedica publicarea unor materiale de interes public, și au fost folosiți bani destinați propagandei politice, pentru a cumpăra bunăvoința presei. Cu siguranță, jurnaliștii nu au avut un an bun. Scăderea abruptă a încrederii în presă și a interesului pentru materialele informative, sub nivelul de dinainte de pandemie, arată că legitimitatea presei a fost afectată.”

În materialul despre România, Digital News Report amintește despre utilizarea unor metode multiple de intimidare a jurnaliștilor, pentru a opri discutarea subiectelor de interes public. Este vorba, de exemplu, despre folosirea strategică a chemării în judecată, cu care s-au confruntat mai multe branduri de media, inclusiv Libertatea, al șaptelea brand în topurile DNR, despre jignirea publică și despre agresivitate online, prin publicarea, de către un partid parlamentar, a unei liste negre a presei, și chiar despre bătăi și amenințări cu tortura.

De asemenea, Raportul din acest an face referire la investigația Europei Libere, care a arătat că în 2021 două partide politice au cheltuit 12,2 milioane de euro pentru „media și propagandă”, cu toate că nu a fost un an electoral. Aceste sume provin din banii publici destinați susținerii activității partidelor parlamentare, dar jurnaliștii au avut mari probleme să afle cum au fost acordate contractele și către cine. În ciuda acestor probleme, unele redacții au continuat să facă jurnalism de bună calitate și să se mențină în preferințele publicului lor.

Alături de redacțiile cu un flux de știri continuu, care au încercat să navigheze în aceste vremuri tulburi din punct de vedere politic și economic, studiul remarcă redacțiile de nișă, specializare pe jurnalism de investigație și jurnalism narativ. Unele dintre acestea, așa cum sunt Recorder și Rise Project (care ating o audiență săptămânală de 11, respectiv 7 procente), alături de PressOne, sunt susținute din donații.

Prof. Raluca Radu, coordonatorul echipei Digital News Report în România, declară: „Toate aceste redacții, mainstream sau de nișă, joacă un rol important, contribuind la creșterea calității sferei publice din România, în ciuda unor presiuni extreme, și se bucură de o susținere considerabilă, atât morală cât și financiară, din partea audiențelor lor”. În majoritatea piețelor cuprinse în studiul Digital News Report din 2022, a crescut numărul celor care evită conținutul informativ, pe fondul acumulării unei oboseli față de subiecte de interes general, cum ar fi cele politice sau cele legate de COVID-19, dar și al lipsei de înțelegere a contextului mai larg, mai ales în cazul publicului tânăr.

Această tendință se vede și pe piața din România, unde consumul declarat de știri, online și offline, a scăzut sub nivelul de dinainte de pandemie. Televiziunea Digi 24, de exemplu, a pierdut șase puncte procentuale în ceea ce privește consumul, comparativ cu anul trecut. Patru din zece persoane evită în mod constant știrile, un procent care a crescut cu 8 la sută față de 2017, dar care s-a menținut asemănător, comparativ cu perioada pre-pandemie.

Informațiile depresive îi împing pe mulți oameni să evite știrile, în timp ce audiențele tinere folosesc tot mai mult TikTok
În mai multe piețe, mulți dintre cei care evită știrile spun că îi deranjează repetitivitatea agendei presei – mai ales când este vorba despre politică și COVID-19 (43%). În jur de 36% - mai ales cei sub 35 de ani – spun că știrile au un efect negativ asupra stării lor de spirit. Alții spun că informațiile de presă stau la baza unor discuții pe care ar dori să le evite (17%) sau produc un sentiment de neputință (16%). O parte semnificativă dintre cei tineri spun că evită știrile pentru că sunt greu de urmărit, sugerând că redacțiile ar putea să facă mai mult în sensul simplificării limbajului folosit și al explicării subiectelor complexe. Deși cercetarea a avut loc înainte de războiul din Ucraina, o cercetare suplimentară, în cinci țări, a arătat că evitarea conținutului informativ a crescut și mai mult după declanșarea conflictului.

Autorul principal al raportului global Digital News Report, Nic Newman, declară:

„Aceste rezultate sunt în mod particular o provocare pentru industria de știri. Subiectele pe care jurnaliștii le consideră cele mai importante, cum ar f, de exemplu, crizele politice, conflictele internaționale sau pandemiile globale, par să fie tocmai acele subiecte care îi îndepărtează pe unii oameni.”

 

Încrederea scade din nou – după ce crescuse anul trecut

Încrederea în știri a scăzut în aproape jumătate dintre țările din cercetarea noastră și a crescut numai în șapte piețe, pierzându-se astfel o parte din câștigul în încredere dobândit în timpul pandemiei. În medie, 42% spun că au încredere în presă, în general. Finlanda rămâne țara cu cel mai mare nivel de încredere generală în presă (69%), în timp Statele Unite ale Americii au cel mai mic scor (26%, -3) din toate cele 46 de piețe, alături de Slovacia.

Tablou mixt în ceea ce privește veniturile de la cititori

În ciuda creșterilor semnificative privind plata pentru știrile online în câteva țări mai bogate precum Australia (+5 puncte), Germania (+5) și Suedia (+3), există semne care arată o stagnare la nivel general. În 20 de țări unde plata este larg răspândită, 17% au făcut cel puțin o plată pentru conținut informativ online, la fel ca și anul trecut. O proporție mai mare de abonamente digitale se îndreaptă spre câteva branduri naționale – întărind dinamica „câștigătorul ia tot”.

Doar 5% dintre abonați plătesc pentru un titlu local în Marea Britanie și doar 3% în Portugalia, dar cifrele sunt mult mai mari în Norvegia (53%) și Suedia (43%). Abonații tind să fie mai bogați, mai în vârstă, mai bine educați și tind să plătească pentru o singură publicație. În special branduri, nu individualități În ciuda creșterii numărului de abonamente ieftine și a înscrierilor pe platformele pentru membri, cum sunt Substack și Patreon – și în ciuda succesului raportat de unii scriitori individuali – sondajul nostru constată că numărul acestor tipuri de abonamente este încă relativ modest, în comparație cu brandurile de știri consacrate. Chiar și în Statele Unite, doar 7% dintre abonații de știri plătesc pentru unul sau mai multe mail-uri de la jurnaliști – aproximativ 1% din eșantionul nostru total. Procentele sunt chiar mai mici în altă parte (de exemplu, 5% dintre abonații de știri din Spania, 2% în Franța și 1% în Germania).

Îngrijorare cu privire la numărul de abonamente, în contextul unor facturi din ce în ce mai mari din gospodărie

Raportul constată că unii respondenți regândesc numărul de abonamente media pe care și-l pot permite în acest an – care include adesea mai multe servicii TV și de film precum Netflix, muzică, sport și cărți. În timp ce majoritatea spun că se așteaptă să păstreze același număr total de abonamente, aproximativ una din șapte persoane în Statele Unite (14%) și Portugalia (17%) susține că se așteaptă să aibă mai puține abonamente, pentru a economisi bani din lucruri neesențiale.

Co-editorul studiului global Digital News Report, Rasmus Nielsen, a declarat:

„În timp ce mai mulți furnizori de știri premium au înregistrat un mare succes în construirea afacerii cu abonamente digitale, nu este un model care va funcționa pentru orice publicație. Un număr tot mai mare de redacții urmăresc un grup relativ mic de oameni pregătiți să plătească pentru știrile online, în timp ce știrile locale se luptă pentru a construi o masă critică de abonați. În mod fundamental, o mare parte a publicului, inclusiv persoanele care sunt încântate de abonamentele la serviciile de streaming de video sau muzică online, nu găsesc știri pentru care merită să plătească. Este deci extrem de important, în special pentru cei care cred că jurnalismul trebuie să servească întregului public, să se gândească la modul în care pot crea o ofertă convingătoare pentru un public mai larg și să privească dincolo de modelele de abonament care servesc în primul rând oamenii mai privilegiați.”

 

Tinerii și conținutul informativ

O temă dominantă din raportul din acest an este dificultatea de a implica utilizatorii mai tineri în utilizarea conținutului informativ. Raportul identifică un grup de persoane sub 25 de ani care au crescut cu rețelele de socializare, ale căror comportamente și atitudini sunt mult mai diferite decât au fost ele în trecut, pentru această grupă de vârstă. Acest grup de „nativi sociali” definesc știrile într-un mod diferit, sunt mult mai puțin interesați de subiecte tradiționale precum politica și au o legătură mai slabă cu brandurile de știri.

Opt din zece (78%) dintre cei între 18 și 24 de ani accesează știrile prin rute laterale, cum ar fi agregatoarele, motoarele de căutare și rețelele de socializare, săptămânal. Raportul mai constată că acești tineri „nativi sociali” au renunțat la Facebook în favoarea rețelelor vizuale precum Instagram și TikTok, unde divertismentul și influencerii joacă un rol mai important. În toate țările, 40% dintre cei între 18 și 24 de ani folosesc TikTok săptămânal, iar 15% spunând că îl folosesc pentru a găsi, discuta sau distribui știri.

Utilizarea pentru știri s-a dublat în unele țări și este mai mare în unele părți din America Latină, Asia și Africa decât în Statele Unite ale Americii, Europa de Nord sau Australia. Telegram a crescut și el semnificativ pe piețe precum Singapore, Italia, India, Kenya, oferind o alternativă la WhatsApp, deținut de Meta.

„Când a fost lansat TikTok a fost doar despre dans, coregrafie; acum este diferit, chiar dacă video-urile sunt rapide, ele aduc cea mai proaspătă informație.” - bărbat, 24 de ani, Brazilia

Impactul războiului din Ucraina

Raportul include rezultatele unui sondaj de monitorizare, folosind aceeași metodologie, realizat la aproximativ o lună de la începutul războiului din Ucraina, în cinci țări: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Polonia, Germania și Brazilia.

Sondajul a arătat că oamenii s-au bazat cel mai mult pe știrile TV – în special în țările cele mai apropiate de conflict, cum sunt Germania sau Polonia. Aceste rezultate susțin cercetările anterioare, care arată că oamenii tind să apeleze la știrile TV în perioadele de criză. Cu toate acestea, natura brutală a conflictului pare să fi contribuit la creșteri semnificative în evitarea selectivă a știrilor în Germania (+7 puncte față de nivelurile dinainte de conflict) și Polonia (+6), precum și în Statele Unite (+4).

Aproape jumătate sau mai mulți dintre respondenți din toate cele cinci țări sunt de acord că mass-media face o treabă bună în informarea oamenilor cu cele mai noi știri, dar mai puțini respondenți simt că mass-media performează la fel de bine în ceea ce privește explicarea implicațiilor mai largi ale conflictului sau oferirea altor perspective asupra lui. Deși este posibil să fi existat o creștere a accesării conținutului informativ la izbucnirea conflictului (și în anumite momente cheie), datele noastre sugerează că nu a crescut substanțial consumul de știri, în general, de la începutul războiului.

Studiul Digital News Report din acest an, realizat de Institutul Reuters, arată că o mare parte din public ocolește – sau evită, în mod selectiv – materiale importante de presă, cum ar fi cele despre pandemie, despre invazia Rusiei în Ucraina sau despre criza creșterii costului vieții.

Raportul documentează modul în care legătura dintre jurnalism și o mare parte a publicului pare a se destrăma, vorbind inclusiv despre o scădere a încrederii, după creșterea de anul trecut, și despre un declin al interesului pentru știri. Cercetarea arată că audiențele mai tinere au o relație mai slabă cu brandurile de știri și accesează din ce în ce mai mult conținutul informativ prin intermediul unor platforme ca TikTok. Aceste sunt câteva dintre concluziile raportului, care s-a bazat pe un chestionar online cu 93.432 respondenți din 46 de țări.

Raportul este disponibil pe site-ul dedicat, www.digitalnewsreport.org. Evitarea selectivă a știrilor este un fenomen în creștere Majoritatea persoanelor, din toate țările, rămân interesate de știri și le urmăresc în mod curent, însă altele aleg să-și limiteze consumul pentru anumite tipuri de știri. În general, aproape patru din zece (38%) spun că au evitat adesea sau uneori știrile – iar acest procent este în creștere de la 29%, în 2017. Proporția celor care evită conținutul informativ s-a dublat în Brazilia (54%) și în Marea Britanie (46%), în ultimii cinci ani.