”Suntem în curs de finalizarea a unei hărți care să includă școlile cu un grad ridicat de risc la abandonul școlar, să includă școlile cu absenteism ridicat, să includă școlile cu relații deficitare cu comunitatea, relații deficitare cu părinții, cu cazuri frecvente de bullying. Toate aceste școli vor fi identificate în curând”, a declarat, după ședința de guvern, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, în contextul unor întrebări adresate de jurnaliști privind problemele din școlile românești acutizate de pandemia de COVID-19. 

Cîmpeanu a mai precizat că, după identificarea acestor școli, va exista un proiect pilot prin care 1.000 din școlile cu cele mai mari riscuri, în primul rând de abandon școlar, dar și de expunere la fenomenul de bullying, vor avea câteun consilier școlar și câteun psiholog.

Proiectul ar urma să se deruleze din toamna acestui an, ”dacă e posibilă” până la finalul lui 2023.

Aceștia vor fi plătiți din fonduri europene.

Ministrul educației a mai anunțat că, tot din toamna acestui an, vor fi constituite la nivelul tuturor școlilor grupurile de acțiune anti-bullying. 

Aceste grupuri de acțiune sunt prevăzute în Legea anti-bullying, adoptată de Parlament în 2019. Normele metodologice au apărut anul trecut.

Legea nr. 221/2019 prevede ca fiecare școală să aibă un ”grup de acțiune anti-bullying”, care trebuie să aibă rolul de ”prevenire, identificare și soluționare” a acestui tip de comportament între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

Grupul de acțiune va avea maximum 10 membri, între care se vor regăsi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale, potrivit normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit și combătut bullying-ul în spațiile destinate învățământului.