"Pe 27 ianuarie 1945 se punea capăt uneia dintre cele mai atroce crime în masă din istoria recentă, soldate cu milioane de morți evrei și sute de mii de morți sinti, roma, dar și din alte grupuri, prin eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau. Această zi a fost declarată de Organizația Națiunilor Unite, în 2005, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru a se păstra vie memoria celor care au pierit din cauza intoleranței, rasismului, xenofobiei și complicității colective cu tirania. Să nu uităm! - este mesajul principal al acestei zile. Să nu uităm, înainte de toate, că popoare și grupări etnice au fost în pragul extincției foarte aproape de timpul nostru, avem bunici sau chiar părinți care au trăit pe viu acest dezastru, ca victime sau ca martori. Să nu uităm că intoleranța și ura ucid, să nu uităm că lipsa de solidaritate în fața opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime. A nu uita răul înseamnă a nu-l repeta. Și să nu uităm că umanitatea s-a salvat, în acele vremuri sumbre, prin omenia și curajul celor care au întins o mână de ajutor semenilor în restriște, dincolo de orice apartenență etnică sau culturală", afirmă premierul Nicolae Ciucă.

În mesajul său, șeful Executivului enumeră demersurile României pentru a păstra vie amintirea acestei pagini negre de istorie și să prevină repetarea ei.

"Au fost înființate instituții dedicate Holocaustului, sunt în lucru acțiuni educaționale cu aceeași destinație, iar în primăvara anului trecut Guvernul României a adoptat Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării și a discursului instigator la ură, însoțită de un plan de măsuri concrete. Țara noastră și-a asumat trecutul și pledează pentru buna conviețuire și armonia între oameni, indiferent de apartenență etnică, religioasă, culturală sau de altă natură, în spiritul valorii europene de unitate în diversitate. O lume mai bună se construiește pe acceptarea diferențelor și viziunea că progresul se naște din interacțiunea creatoare a acestora. Transmit compasiunea mea comunităților de evrei și romi din România și din întreaga lume pentru suferințele prin care au trecut, omagiez cu tristețe memoria celor sacrificați și le adresez toate urările de bine supraviețuitorilor! România își amintește!", a mai afirmat premierul. 

Și deputatul Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei, a subliniat că România are datoria morală să păstreze vie memoria victimelor și a realizărilor membrilor comunităților evreiești de pe teritoriul său, amintind că Bucureștiul a irosit mult timp în procesul de gestionare a trecutului.

"România, ca stat care a fost implicat activ în proiectul european al Holocaustului și a eliminat a doua cea mai numeroasă populație evreiască din Europa, are datoria morală să păstreze vie memoria victimelor și a realizărilor membrilor comunităților evreiești de pe teritoriul său de-a lungul timpului. (...) Din nefericire, am irosit mult timp în procesul de gestionare a trecutului nostru", a afirmat Alexandru Muraru, în cadrul dezbaterii "1.700 de ani de istorie și cultură evreiască în Germania (321-2021)", organizat miercuri de Ambasada Germaniei în România și Complexul Educațional Laude-Reut, relatează Agerpres.

În cei 45 de ani de dictatură comunistă, cărțile de istorie au dat vina pentru Holocaust exclusiv pe naziștii germani, a adăugat Muraru: "Nu s-au organizat comemorări ale Holocaustului, iar documentele importante despre organizarea pogromurilor și masacrelor pe teritoriul României au fost clasificate. Prin urmare, cercetarea asupra Holocaustului din România a fost rudimentară".

În schimb, MAE spune că România este una dintre țările care și-au asumat propriul trecut și s-au angajat să-i păstreze vie memoria pentru generațiile viitoare, să protejeze supraviețuitorii rămași și să combată antisemitismul și orice manifestări de intoleranță și discriminare.

”Adoptarea recentă a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și a legislației care introduce studiul istoriei evreilor și al Holocaustului în programa liceală, alături de instituirea premiul „Constantin Karadja”, reprezintă o expresie a acestor eforturi”, susține Ministerul afacerilor externe, reiterând angajamentul său de a continua să contribuie, prin mecanismele diplomației, la consolidarea instrumentelor legislative și instituționale internaționale menite să prevină și să sancționeze antisemitismul, rasismul, xenofobia, discriminarea și intoleranța, în toate formele de manifestare, inclusiv în contextul actualei pandemii, în care s-a constatat o creștere a manifestărilor antisemite, a intoleranței și discursului instigator la ură, atât în mediul online, cât și în cel offline.