Autoritățile române au luat măsuri semnificative pentru combaterea traficului de persoane, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja grupurile vulnerabile, pentru a identifica și asista victimele și a pedepsi autorii, potrivit unui nou raport publicat miercuri de Grupul de experți privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei.

Raportul evaluează măsurile luate de România din 2021 pentru a preveni vulnerabilitățile în ceea ce privește traficul de persoane, pentru a detecta și sprijini victimele și a pedepsi infractorii, acordând o atenție deosebită modului în care infractorii utilizează tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru a-și identifica și exploata victimele și modul în care organele de aplicare a legii utilizează această tehnologie pentru a combate această infracțiune.

GRETA salută recentele modificări legislative care înăspresc sancțiunile pentru traficul de persoane și îmbunătățesc accesul victimelor la asistență juridică și despăgubiri.

Alte măsuri pozitive sunt adoptarea unei noi Strategii Naționale împotriva traficului de ființe umane (2024-2028) și înființarea unui Comitet Interministerial pentru Coordonarea Strategică Intersectorială a Luptei împotriva traficului de ființe umane, se arată în raport.

România rămâne predominant o țară sursă pentru victimele traficului de ființe umane, dar devine din ce în ce mai mult și o țară de destinație.

Între 2020 și 2024, autoritățile române au identificat 2.662 de victime ale traficului de ființe umane, dintre care aproape jumătate erau copii. Principala formă de exploatare a victimelor identificate a fost exploatarea sexuală, urmată de munca forțată, cerșetoria forțată și exploatarea în activități criminale. Majoritatea victimelor identificate erau cetățeni români traficați în interiorul țării sau în țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania.

Raportul notează că copiii din comunitățile de romi, copiii aflați în plasament instituțional și copiii care trăiesc pe stradă sunt "deosebit de vulnerabili" la traficul de ființe umane.

Întrucât multe victime identificate fuseseră anterior în plasament instituțional, GRETA subliniază necesitatea ca autoritățile române să sporească resursele serviciilor de protecție a copilului și să implementeze măsuri și programe sociale și economice menite să sprijine copiii aflați în situații vulnerabile.

GRETA evidențiază, de asemenea, "lacune grave" în protejarea persoanelor cu dizabilități care locuiesc în centre rezidențiale și solicită autorităților să asigure o monitorizare regulată, eficientă și independentă a acestor centre.

GRETA își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile de trafic și exploatare cu care se confruntă numărul tot mai mare de lucrători migranți, în special din Asia de Sud, ale căror vulnerabilități sunt sporite din cauza barierelor lingvistice, a practicilor de recrutare înșelătoare și a protecției inadecvate.

Prin urmare, solicită autorităților să consolideze protecția muncii, să introducă licențierea agențiilor de recrutare care acționează ca intermediari pentru lucrătorii migranți și să monitorizeze anunțurile de angajare online frauduloase.

Deși salută adoptarea unui nou Mecanism Național pentru Identificarea și Sesizarea Victimelor Traficului de Persoane în 2023, GRETA își exprimă îngrijorarea cu privire la "barierele persistente" în calea detectării proactive a victimelor, inclusiv instruirea insuficientă a profesioniștilor și lipsa inspectorilor de muncă.

Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii asistenței acordate victimelor traficului de persoane prin garantarea unei locuințe adecvate și sigure, a unei finanțări adecvate și a accesului la asistență medicală.

În ultimii ani, autoritățile române au detectat o utilizare sporită a platformelor online pentru recrutarea și exploatarea victimelor, inclusiv prin activități de chat video sexual. Pentru a aborda acest risc, au desfășurat campanii de conștientizare privind riscurile exploatării online și programe de formare pentru ofițerii de poliție și procurori.

Mai mult, Poliția Română utilizează software criminalistic pentru a detecta exploatarea sexuală online. GRETA salută aceste măsuri și încurajează autoritățile să continue să investească în formare și instrumente digitale pentru a desfășura investigații proactive și să consolideze cooperarea cu companiile TIC și furnizorii de servicii de internet.

În perioada 2020-2024, 764 de persoane au fost condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane.

Pentru a evita recalificarea cazurilor de trafic de persoane ca infracțiuni mai puțin grave, GRETA subliniază necesitatea unei formări și specializări suplimentare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor.

Alte probleme de îngrijorare evidențiate în raport sunt durata excesivă a procedurilor penale în cazurile de trafic de persoane și implicarea funcționarilor publici în traficul de persoane.

Numărul victimelor traficului de persoane cărora li s-au acordat despăgubiri de către instanțe a crescut, dar puține dintre aceste victime primesc efectiv despăgubiri, deoarece activele confiscate de la autori nu sunt întotdeauna destinate despăgubirii victimelor.

GRETA solicită autorităților să revizuiască legislația pentru a permite victimelor traficului în scopul exploatării sexuale să solicite despăgubiri de la traficanții lor pentru veniturile din exploatarea în prostituție care le-au fost reținute de către traficanți.