Comisia Europeană a anunțat vineri că nu va propune noi inițiative legislative ca răspuns la o petiție susținută de peste un milion de cetățeni din întreaga UE, care solicită un pachet de protecție a minorităților naționale.

Executivul UE a declarat că nu va lua noi măsuri legislative ca răspuns la inițiativa „Minority SafePack” lansată de Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN), în ciuda faptului că petiția a fost susținută de Parlamentul European în decembrie.

Inițiativa cetățenească europeană „Minority Safepack” solicită adoptarea unui set de acte legislative menite să îmbunătățească protecția persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică în Uniune. Există aproximativ 50 de milioane de persoane care aparțin unei minorități naționale sau unei comunități lingvistice minoritare din UE.

Organizatorii inițiativei au strâns peste 1,1 milioane de semnături, atingând pragurile necesare în 11 state membre.

Cum își justifică refuzul Comisia 

Comisia apreciază că nu este nevoie de noi recomandări ale Consiliului și de resurse financiare alocate, argumentând că există deja suficiente fonduri și protecții împotriva discriminării, răspândite în diferite inițiative ale UE.

Executivul european a mai spus că nu sunt necesară noi măsuri legislative pentru a garanta un tratament egal pentru apatrizii și cetățenii Uniunii, deoarece noul său plan de integrare „poate ține seama” de situația lor, „în special, de necesitatea de a fi mai bine integrați în societate printr-o mai bună ocupare a forței de muncă, educație și oportunități sociale”.

Planul de acțiune de 25 de pagini menționează „minoritățile” o dată și nu menționează deloc apatrizii.

Comisia a subliniat, de asemenea, normele audiovizuale revizuite în 2018, care asigură acum că cel puțin 30% din conținutul furnizat de radiodifuzorii tradiționali și de platformele media online precum Netflix este european. Cu toate acestea, aceste reguli nu includ nicio protecție specifică pentru minoritățile etnice naționale și limbile lor, care deseori se confruntă cu sărăcirea și dispariția.

Victorie pentru România

Respingerea cererilor petiției este o victorie pentru România, care s-a opus inițiativei încă de la început.

„Poziția României este una principială, raportându-se la corecta partajare de competențe între statele membre și UE, în baza tratatelor fundamentale”, a comentat ministerul român de externe pentru EURACTIV în octombrie.

Guvernul român amintește că Uniunea Europeană nu are competențe în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

În plus, reprezentanții MAE susțin că România este „un model, un reper în domeniul” protecției drepturilor minorităților naționale.

Deși este de acord că protecția minorităților nu este o competență a UE, europarlamentarul UDMR Loránt Vincze, președintele FUEN, a subliniat că Uniunea și-a intensificat acțiunile în domeniul drepturilor fundamentale sau al statului de drept.

Ca urmare, ar trebui să se intensifice și acțiunile în domeniul drepturilor minorităților, a declarat pentru EURACTIV în octombrie Vincze, el însuși reprezentant al minorității maghiare din România.

Vincze susține că temerile României că o acțiune a UE în sprijinul minorităților ar duce la presiuni asupra guvernelor naționale pentru a schimba legislația internă ca „o viziune extremă”, adăugând că multe alte țări UE sprijină acțiuni ale Uniunii de ajutor și sprijin financiar pentru minoritățile naționale.

Sprijinul acordat de Ungaria

Inițiativa Minority Safepack a trecut și printr-o bătălie juridică. La început, Comisia a respins cererea de înregistrare a inițiativei, spunând că nu intră în competența sa, dar decizia Executivului UE a fost anulată de instanța generală europeană, care a spus că motivația Comisiei pentru respingerea inițiativei nu sunt suficient de substanțiale.

În acest caz, Ungaria a sprijinit organizatorii, în timp ce Slovacia și România, ambele țări cu o minoritate considerabilă maghiară, au ținut partea Comisiei.

Ulterior, în 2017, Comisia și-a dat binecuvântarea pentru 9 din cele 11 propuneri ale inițiativei, o decizie pe care România a încercat să o anuleze în instanță, dar a eșuat, în timp ce Ungaria a intervenit din nou în sprijinul inițiativei.

Ungaria, prin intermediul ministerului său de externe și al fondului de acțiune externă pentru ungurii din străinătate, a contribuit cu 717.000 de euro la bugetul organizației „MSPI/FUEN de dezvoltare și angajament european” în perioada 2017-2018, fiind de departe cel mai mare donator, potrivit datelor financiare disponibile.

Ca parte a politicii sale de sprijinire a minorităților etnice maghiare din străinătate, guvernul lui Viktor Orbán a canalizat aproximativ 67,3 milioane de euro către Transilvania, o regiune în care aproximativ 17,8% din cei 6,7 milioane de locuitori se identifică ca maghiari.

O prioritate pentru partidul de guvernământ Fidesz, „obiectivele politicii naționale" reprezintă un capitol pentru care Ungaria a cheltuit aproape 167 de milioane de euro în străinătate numai în 2018 singur, potrivit hvg.hu. Iar sprijinul guvernamental pentru etnicii maghiari din străinătate a dus deseori la conflicte cu guvernele țărilor vecine.