Un studiu Reveal Marketing Research arată că 65% dintre români consideră că a avea doi copii reprezintă situația ideală, în timp ce 12% ar prefera să aibă un singur copil.

Cu toate acestea, datele relevă că realitatea se îndepărtează de ideal, majoritatea românilor care sunt și părinți având un singur copil (56%). Această tendință este mai pronunțată în mediul urban (61% vs. 49% în mediul rural), pe când în mediul rural, procentul părinților cu doi copii este semnificativ mai ridicat (38% vs. 32% în mediul urban).

În plus, în contextul unei societăți marcate de modernitate, schimbări și incertitudini, tot mai mulți tineri amână decizia de a deveni părinți. Astfel că, 29% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani au copii, procentul crescând doar până la 54% în cazul celor cu vârste cuprinse între 25-34 de ani.

Majoritatea părinților români (56%) declară că dinamica familiei s-a îmbunătățit odată cu apariția copiilor, 28% consideră că s-a înrăutățit, în timp ce pentru 16% a rămas neschimbată.

Dintre părinții care afirmă că dinamica familiei s-a înrăutățit după apariția copiilor (28%), observăm că dificultățile sunt resimțite în mai mare măsură de femei (35% față de 17% în cazul bărbaților), de părinții tineri cu vârste între 25-34 de ani (39%) și de cei cu copii mici între 0-6 ani (37%).

Cele mai costisitoare aspecte în creșterea unui copil includ educația (72%), hainele și încălțămintea (66%), alimentația (59%) și activitățile extrașcolare (53%)

Când hotărăsc dacă vor copii sau nu, românii sunt influențați în principal de motivații precum dorința personală de a avea copii (46%), stabilitatea financiară (27%), starea de sănătate (24%) sau cariera și dezvoltarea personală (17%).

În funcție de gen, se observă că dorința de a avea sau nu copii este mai pronunțată la femei (51% vs. 40% bărbați), în timp ce stabilitatea financiară este semnificativ mai importantă pentru bărbați (31% vs. 23% femei). În plus, părinții sunt motivați în principal de dorința personală de a avea copii (64%), în timp ce pentru cei fără copii, aspecte precum stabilitatea financiară (34%) sau cariera și dezvoltarea personală (27%) sunt mai relevante.

În ceea ce privește evaluarea unui cost mediu lunar pentru creșterea unui copil, opiniile sunt variate. Astfel, 36% dintre români estimează o medie de peste 2000 RON, 33% o medie cuprinsă între 1000 și 2000 RON, în timp ce 28% menționează un cost cuprins între 500 și 1000 RON.

În funcție de caracteristicile demografice, femeile (41% vs. 31% bărbați) și rezidenții din mediul urban (39% vs. 32% mediul rural) consideră în mai mare măsură că este necesar un venit lunar de peste 2000 RON pentru a crește un copil.

Cele mai costisitoare aspecte în creșterea unui copil includ educația (72%), hainele și încălțămintea (66%), alimentația (59%) și activitățile extrașcolare (53%). Cei cu venituri mari, peste 8000 RON, menționează într-o proporție semnificativ mai mare activitățile extrașcolare ca fiind cele mai costisitoare în creșterea unui copil (63% vs. 53% total eșantion).

1 iunie 2024: Pentru 74% dintre părinți, Ziua Copilului reprezintă o ocazie de a celebra copiii și bucuria de a fi părinte, în timp ce pentru 19% este o zi obișnuită

Îndreptându-ne atenția către modul în care intenționează românii să sărbătorească Ziua Copilului anul acesta, 45% declară că își vor petrece timpul în familie, 20% au în plan să cumpere cadouri pentru copii, iar 19% au în vedere participarea la evenimente publice dedicate copiilor.

Referitor la atitudinile și percepțiile părinților, 74% consideră Ziua Copilului drept un moment de celebrare a copiilor și de bucurie în calitate de părinți, în timp ce pentru 19% este doar o zi obișnuită, iar pentru 7% reprezintă o oportunitate de a reflecta asupra responsabilităților de părinte.

Comunicarea cu copiii (55%) și gestionarea stresului (54%) sunt principalele provocări întâmpinate de români în calitate de părinți

Principalele provocări emoționale cu care se confruntă românii în rolul de părinți sunt legate de comunicarea și înțelegerea cu copiii (55%), gestionarea stresului și oboselii (54%), menținerea echilibrului între viața personală și profesională (40%), precum și gestionarea relației cu partenerul sau partenera de viață (35%).

La o privire mai atentă putem observa că femeile se confruntă într-o mai mare măsură cu dificultați în gestionarea stresului și oboselii (60% față de 43% bărbați). Stresul și oboseala sunt resimțite mai intens și în cazul părinților care au copii mici între 0-6 ani (65%), dar și a celor din mediul urban (60% vs. 44% mediul rural).

În privința sentimentelor predominante asociate rolului de părinte, predomină cele pozitive, cum ar fi fericirea (65%), mândria (52%) și recunoștința (39%). Cu toate acestea, se remarcă și prezența unor sentimente negative, precum îngrijorarea (38%) sau stresul (19%), ambele fiind mai accentuate în rândul părinților din mediul urban (îngrijorare: 41% vs. 32% mediul rural și stres: 21% vs. 16% mediul rural).

Referitor la modalitățile prin intermediul cărora părinții își arată dragostea și recunoștința față de copii, 70% preferă să folosească cuvinte de încurajare și afecțiune, 60% își dedică timpul pentru a petrece momente de calitate împreună, 57% oferă sprijin emoțional și educativ, în timp ce 34% își exprimă dragostea prin intermediul cadourilor și surprizelor.