Comunismul, între idealizare și realitate: 43% dintre români îl evaluează pozitiv

Un sondaj realizat de Institutul Român de Evaluare Strategică (IRES) la finalul anului 2024 aduce datele necesare pentru construcția unui tablou detaliat asupra felului în care românii percep astăzi perioada comunistă.
Profesorul Mircea Comșa realizează o astfel de analiză, explicând faptul că „majoritatea populației tinde să idealizeze perioada comunistă, mai ales prin prisma unor elemente pozitive asociate acelei perioade”.
Imaginea pozitivă a comunismului: o analiză pe cinci criterii
Pentru a măsura idealizarea comunismului, studiul a utilizat cinci afirmații relevante, precum „oamenii erau în siguranță indiferent de oră și loc” sau „alimentele erau mai sănătoase”. Potrivit profesorului Comșa, 80-90% dintre respondenți consideră că aceste afirmații sunt adevărate, cu excepția celei privind fericirea generală, unde percepția este mai scăzută. „Am formulat aceste afirmații inspirându-ne din discursurile publice despre comunism, iar rezultatele confirmă că populația tinde să asocieze perioada cu elemente considerate pozitive”, afirmă Comșa.
Pentru o măsură sintetică, a fost creat un indicator numit „imaginea comunismului: lucrurile bune”, al cărui scor variază între -1 (evaluare total negativă) și 1 (evaluare total pozitivă). Media acestui indicator este 0.61, ceea ce indică o tendință clară de idealizare. Mai mult, 43% dintre români ating scorul maxim, ceea ce înseamnă că văd toate cele cinci afirmații drept adevărate.
Cine sunt cei fermecați de comunism?
Diferențele de percepție sunt semnificative în funcție de vârstă, nivel de educație și situația economică. „Cei născuți între 1965 și 1996, persoanele cu studii medii și cei care locuiesc în Muntenia sunt mai predispuși să idealizeze comunismul. De asemenea, nemulțumirea față de traiul personal și preferința pentru un stat maximal sunt factori asociați unei evaluări pozitive mai ridicate”, explică Comșa.
În schimb, cei născuți după 1996, locuitorii din Moldova, persoanele cu studii superioare și cei mulțumiți de nivelul de trai tind să aibă o imagine mai puțin idealizată a acelei perioade. Totuși, analiza arată că genul, mediul de rezidență sau percepția asupra direcției țării influențează foarte puțin aceste rezultate.
Implicații și concluzii
Rezultatele sondajului sugerează că percepția asupra comunismului rămâne complexă și adesea idealizată, în special de cei care asociază perioada cu securitatea, solidaritatea sau un nivel de trai mai bun.
Profesorul Comșa avertizează însă asupra limitelor unei astfel de analize: „Măsurarea percepțiilor despre o perioadă trecută este dificilă, deoarece implică atât memoria colectivă, cât și mituri sociale. Chiar dacă media indică o tendință de idealizare, nu trebuie să uităm diversitatea percepțiilor individuale”.
Comentarii