În cartea sa din 1992 ”Sfârșitul istoriei și ultimul om”, politologul american Francis Fukuyama a prezis ”sfârșitul istoriei” ca punct final al evoluției ideologice a omenirii. Zece ani mai târziu, în ”Viitorul nostru postuman: consecințele revoluției biotehnologiei”, el a recunoscut că teza sa a fost incompletă deoarece ”nu poate exista un sfârșit al istoriei fără un sfârșit al științei și tehnologiei naturale moderne” și susține că, urmare a progresului științei, viitorul umanității ar putea fi modificat în profunzime.

Evoluțiile de pe scena mondială par să-i dea dreptate nu numai ideologic (în 2022, Fukuyama a publicat o actualizare a teoriei sale - ”Mai multe dovezi că acesta este cu adevărat sfârșitul istoriei”). Predicția sa, conform căreia controlul umanității asupra evoluției poate avea consecințe profunde asupra propriului viitor, este validată și de ceea ce Bill Gates consideră a fi ”cea mai grea provocare cu care s-a confruntat vreodată oamenii: evitarea dezastrului climatic” (”Starea tranziției energetice” – 18 octombrie 2022).

În calitate de președinte al Comisiei ONU pentru consolidare a păcii (PBC), în 2018, am avut ocazia de a fi martor la consecințele schimbărilor climatice în bazinul Lacului Ciad. Cândva unul dintre cele mai mari lacuri din Africa, el s-a micșorat cu 90% din cauza reducerii precipitațiilor provocate de schimbările climatice și a cererii umane în creștere pentru apă dulce. Împreună cu oficialii ONU, am pășit prin deșertul nou format, unde nu cu mult timp în urmă era o oază de viață care oferea apă, hrană, locuri de muncă și viitor pentru milioane de oameni, dar acum este un spațiu predispus la sărăcie, instabilitate și conflicte.

Pe baza acestei experiențe, PBC și ECOSOC au organizat, pentru prima dată în istoria ONU, o întâlnire comună privind legăturile dintre schimbările climatice și provocările pentru consolidarea păcii și susținerea păcii în regiunea Sahel, un subiect care a legat schimbările climatice de un conflict într-o regiune afectată dramatic de ambele fenomene. Dezbaterea a fost apoi extinsă și în alte regiuni, iar, la 31 mai 2022, PBC a organizat o reuniune privind impactul schimbărilor climatice asupra consolidării păcii în Insulele Pacificului.

Recent, subiectul a fost introdus pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate - la 12 octombrie 2022. Linda Thomas-Greenfield, Reprezentantul Permanent al SUA la ONU, a declarat Consiliului de Securitate: ”De fiecare dată când mă întorc în Africa, sunt impresionată de cât de mult mediul și schimbările climatice s-au transformat. Este mai cald, vremea a devenit mai extremă. Și toți ne întrebăm când Lacul Ciad nu va mai fi. Africa găzduiește 17 dintre cele 20 de țări cele mai vulnerabile climatice ale lumii. Clima și securitatea sunt conectate și trebuie să fie în topul agendei acestui Consiliu”.

Criza climatică nu mai este o noțiune abstractă. În ultimii doi ani, a generat consecințe devastatoare în întreaga lume. Expune și exacerbează din ce în ce mai mult inegalitățile, deoarece grupurile cele mai vulnerabile la schimbările climatice sunt cele mai puțin rezistente la impacturile economice ale acesteia. Guvernele naționale au responsabilități speciale în negocierile privind schimbările climatice, dar nu pot rezolva singure problema. Un rol cheie revine comunităților locale – răspunsurile orașelor la criza climatică sunt deosebit de importante, deoarece peste 50% din populația lumii trăiește în zone urbane, iar numărul este de așteptat să crească la 70% până în 2050. În India, de exemplu, satul Modhera este alimentat cu energie solară 24/7.

Rolul băncilor publice de dezvoltare este, de asemenea, fundamental, deoarece gestionează active de 23 de trilioane de dolari la nivel global și pot canaliza fluxurile financiare pentru a sprijini acțiunea climatică. Este mesajul pe care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, l-a transmis reuniunii anuale a Băncii Mondiale din octombrie 2022: ”Băncile multilaterale de dezvoltare pot face sau întrerupe tranziția la energia regenerabilă. Pentru a opri haosul climatic să provoace suferințe umane enorme și să decimeze economia globală trebuie să începem acum să reducem emisiile”. Un exemplu este Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, care s-a alăturat procesului de aliniere a activităților sale la obiectivele Acordului de la Paris, concentrându-se pe ”ecuația oameni – planetă – prosperitate”.

Un punct de inflexiune pentru a face din acțiunea climatică o prioritate globală de top poate fi cea de-a 27-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27), care va avea loc la Sharm El-Sheikh, Egipt, în perioada 6-18 noiembrie 2022.

Pentru a găsi zone de convergență asupra problemelor cheie, reprezentanți care se ocupă de chestiunile climatului din peste 40 de țări s-au reunit recent la Kinshasa, Republica Democrată Congo, în cadrul unei întâlniri pre-COP27, unde secretarul general adjunct al ONU Amina Mohammed i-a avertizat pe miniștrii mediului că fereastra de oportunitate pentru a preveni cele mai grave efecte ale crizei climatice se închide și a cerut o foaie de parcurs clară pentru a începe să distribuie fondurile promise anul trecut la COP26 de la Glasgow pentru adaptarea la schimbările climatice. Ea a cerut, de asemenea, mai mult sprijin pentru asigurarea acoperirii globale a sistemelor de avertizare timpurie în următorii cinci ani (în Africa, șase din zece persoane nu au acces la sistemele de avertizare timpurie – instrumentul de bază pentru a salva vieți și a proteja mijloacele de trai).

Agenda COP27 include patru puncte principale: finanțarea pentru climă, adaptarea, pierderile și daunele și ambiția sporită. În ceea ce privește finanțarea pentru climă, este necesar să se asigure că țările dezvoltate își vor îndeplini angajamentele, deoarece obiectivul de a mobiliza 100 de miliarde de dolari în finanțare pentru climă pe an nu a fost niciodată atins (în octombrie 2022, UE și-a reafirmat angajamentul față de 100 de miliarde de dolari). obiectiv până în 2025). În ceea ce privește adaptarea, COP27 este considerată a fi o ”COP africană”, deoarece are loc pe cel mai afectat continent de schimbările climatice (80% din finanțarea globală pentru schimbările climatice este dedicată atenuării și doar 20% este destinată adaptării - proiectele de conștientizare sunt eligibile pentru finanțare din partea băncilor, cu potențial de rentabilitate a investițiilor; proiectele de adaptare sunt mai puțin atractive pentru investitori prin natura lor și mai puțin atractive pentru bănci).

Pierderile și pagubele au devenit o problemă controversată, deoarece include daunele aduse resurselor, bunurilor și serviciilor precum agricultura, infrastructura și turismul, dar și pierderile neeconomice, cum ar fi dispariția culturii, a modurilor de viață și migrația din cauza schimbărilor climatice.

Al patrulea punct de pe agenda COP27 este ambiția din ce în ce mai mare, deoarece angajamentele făcute în Acordul de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius sunt pe punctul de a deveni nesustenabile (oamenii de știință au avertizat acum că planeta se află pe calea către mai mult 3 grade Celsius). 

Din cauza crizei climatice, un milion din cele 8 milioane de specii de plante și animale estimate ale planetei e în pericol de dispariție. Acum avem cea mai mare cantitate de emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă din ultimul milion de ani. În întreaga lume, resursele naturale sunt supraexploatate, cu un cost masiv pentru mediu. Lumea pierde 10 milioane de hectare de păduri în fiecare an (de dimensiunea Islandei). Defrișările afectează resursele de apă dulce, reduce capacitatea pădurilor de a stoca carbon și amplifică dezastrele naturale. Poluarea aerului provoacă aproximativ 6,5 milioane de decese premature în fiecare an.

Această realitate a fost recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care la 28 iulie 2022 a adoptat în unanimitate o rezoluție istorică care afirmă că un mediu curat, sănătos și durabil este un drept al omului (Rezoluția 76/300). Trăim într-un ”sat global” în care nicio țară nu este imună la poluare, degradarea mediului și pierderea biodiversității. Dar problemele provocate de activitatea umană au soluții din partea oamenilor. A sosit momentul să acționăm, să remediam daunele pe care le-am făcut planetei noastre. 

După cum a remarcat secretarul general al ONU: ”Trebuie să punem capăt războiului fără sens și sinucigaș împotriva naturii. În timp ce haosul climatic galopează înainte, acțiunea climatică a stagnat. Suntem într-o luptă pe viață și pe moarte pentru propria noastră siguranță astăzi și pentru supraviețuirea noastră mâine, ceea ce necesită un compromis la nivel cuantic între economiile dezvoltate și cele emergente”.

Francis Fukuyama a menționat că ”democrația liberală nu va reveni decât dacă oamenii sunt dispuși să lupte în numele ei”. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește abordarea triplei urgențe planetare actuale: perturbarea climei, pierderea biodiversității și poluarea. Liderii lumii se vor reuni în COP27 pentru a discuta unele dintre cele mai presante probleme ale schimbărilor climatice. Momentul se poate dovedi crucial pentru procesul de inversare a  schimbărilor climatice și de evitare a sfârșitului istoriei omenirii.