Uber a susținut că este un serviciu digital care oferă oamenilor posibilitatea de a intra în contact unii cu alții prin intermediul unei aplicații electronice.

CJUE a stabilit însă că un serviciu al cărui scop este conectarea, prin intermediul unei aplicații smartphone și pentru remunerare, unor șoferi non-profesioniști utilizând propriul lor vehicul și persoane care călătoresc "trebuie clasificat ca un serviciu în domeniul transportului conform legislației UE". Curtea a mai anunțat că este la latitudinea statelor membre să reglementeze condițiile în care sunt oferite astfel de servicii.

Cazul a ajuns la CJUE după ce autoritățile locale din Barcelona au cerut companiei să se înregistreze ca firmă de taximetrie.

Înainte de anunțarea verdictului, Uber s-a declarat încrezător că acesta nu va avea impact asupra modului în care firma operează în UE

Un purtător de cuvând al companiei a explicat că "orice decizie nu va modifica faptul că în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană operăm deja în conformitate cu legislația din domeniul transportului".

În România, Primăria București a decis marți să modifice regulamentul de taximetrie, astfel încât pe teritoriul municipiului București serviciile de dispecerat să devină obligatorii pentru toate taxiurile transportatorilor autorizați de Autoritatea de Autorizare a Primăriei Municipiului București. Decizia ar putea afecta Uber, Clever, Star Taxi și Taxify, care nu sunt dispecerizate.

Miercuri dimineața, circa 1.000 de taximetriști au început un protest în fața Guvernului pentru a cere eliminarea companiilor fără autorizație.

Potrivit unui comunicat COTAR, chiar dacă Primăria Capitalei Firea a decis eliminarea concurenței neloiale din București, restul țării suferă în continuare din cauza concurenței neloiale și a pirateriei, astfel încât protestele vor continua.