EurActiv: România este pe locul doi în Europa la obezitatea infantilă. Care credeți că sunt cauzele?

Daciana Sârbu: Alimentația, în primul rând. Apoi lipsa de informare. Cred că ar trebui să existe un minim de training al viitoarelor mame pentru a învăța cum să-și hrănească copiii. Există țări care derulează programe în care mamele sunt învățate cum să-și hrănească copiii sănătos. O altă cauză este reprezentată de obiceiurile aliementare proaste. Este adevărat că nu putem ignora nici cauzele economice, pentru că oamenii, din păcate, își aleg și în funcție de cost mâncarea și atunci, sigur, se uită mai puțin la calitate, dar cred că e un moment bun să încurajăm producătorii locali pentru că produsele lor sunt și mai ieftine și mai proaspete și mai naturale.

La noi nu există acest obicei al oamenilor să meargă mai mult în piață, ei merg mult prea mult la supermarket, unde toate produsele sunt împachetate, arată bine, dar nu știm de foarte multe ori ce mâncăm. Nu știm să citim etichete, alegem prima dată cu ochii, ce arată bine și, de aici, consecințele.

Pe de altă parte, obezitatea reprezintă o problemă și pentru restul Europei, și nu doar în cazul copiilor, ci și al adulților. Dincolo de faptul că este o problemă în sine, obezitatea poate fi cauza unor boli.

Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere limite obligatorii la acizii grași trans. Acum așteptăm din partea Comisiei un răspuns și o propunere. La ora actuală nu există o limită în UE, în timp ce recomandarea OMS este ca consumul de acizi grași trans să fie sub 1%. Noi ne-am inspirat din Danemarca, unde limita este de 2% de acizi grași trans în în uleiuri și grăsimi, începând cu 2003, și recomandarea noastră este ca limitată să fie stabilită la 3%.

Cel mai important în astfel de demersuri este să ai cifre. În cazul de față, avem chiar mai mult: un model pe care-l putem urma, un model care are rezultate concrete. Danezii au raportat schimbările la doi ani după impunerea limitei și raportează în continuare. Pot să vă spun că există o legătură directă între această măsură și faptul că incidența bolilor cardiovasculare a scăzut cu 20%. Sunt convinsă că există o legătură și între cazurile de obezitate și consumul redus de acizi grași trans. Ar fi o măsură foarte bună.

O măsură la fel de bună ar fi cea a limitării sau chiar interzicerii publicității la alimente considerate nesănătoase în cadrul emisiunilor pentru copii. În cadrul Comisiei Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) am inclusiv această prevedere în revizuirea Directivei audiovizualului. Sunt nerăbdătoare să văd ce se întâmplă în plen, deoarece recomandarea Comisiei și - credem noi - a majorității eurodeputaților din Comisia de Sănătate este ca politica publicității la alimente nesănătoase să fie decisă de fiecare stat membru.

Noi am spus că am depășit momentul critic și cifrele sunt din ce în ce mai îngrijorătoare legate de obezitate, mai ales în rândul copiilor. În fiecare an crește numărul copiilor care au această boală - fiindcă deja este considerată o boală. Din acest motiv cred că ar trebui să nu mai fie la latitudinea statelor membre această decizie.

EurActiv: Spuneați de încurajarea producătorilor locali. Comisia Europeană tocmai ne-a atras atenția că încălcăm legislația în cazul legii supermarketurilor.

Daciana Sârbu: E clar că nu puteam avea o o lege prin care să impunem o cotă pe care să o aplicăm în supermarketuri. E împotriva legislației europene. Dar, dacă producătorii ar fi mult mai bine organizați în asociații ar putea negocia direct cu supermarketurile.

Eu încurajez piețele locale, ne-ar ajuta să nu mai intrăm în contradicție cu prevederile europene. De altfel, în noua Politică Agricolă Comună, în toată legislația legată de reducerea emisiilor de carbon, se încurajează promovarea producătorii locali, tocmai pentru a nu mai exista această amprentă de carbon atât de mare a produselor care sunt transportate de la distanță. Dacă oprim cumva lanțul acesta, luând de la cei mai apropiați producători, nu mai poluăm, produsele sunt mai ieftine, mai proaspete, mai natural, și mâncăm și mai sănătos.

EurActiv: Soluția nu este, deci, în legislație...

Daciana Sârbu: Soluția nu e în legislație pentru că există niște limite și bariere pentru că există o piață europeană liberă. Și noi putem vinde produse pe alte piețe din UE, deci soluția e la nivel guvernamental, local, chiar între producători și comercianți.

EurActiv: Cum se întâmplă în alte state europene?

Daciana Sârbu: Vă pot da un exemplu chiar de aici, din Belgia. În apropiere de Parlamentul European se organizează în fiecare marți o piață, unde vin producători din jurul orașului Bruxelles. În fiecare zi sunt astfel de piețe, în alte zone. Apoi în supermarketuri există foarte multe zone în care se vând produse bio proaspete. Am văzut de multe ori etichete în care se specifica faptul că sunt producători locali, în restaurante se încurajează și chiar există meniuri în care se precizează că aprovizionarea se face de la producători locali. E chiar o mândrie a restaurantuui și, cumva, o garanție penru client că acele produse sunt proaspete și bune, că provin de la producătorii locali din zonă.

Lucru pe care nu l-am întâlnit la noi. Nu există în conștiința oamenilor această nevoie de a consuma produse proaspete și ideea că nu trebuie neapărat să mâncăm roșii în ianuarie. Că nu se fac roșii în ianuarie la noi, dar, în schimb, putem încuraja consumul de alte legume pe care le putem mânca în acea perioadă.

Dacă ne uităm în cazul merelor, avem exces de producție, dar noi, în continuare, le importăm din Polonia sau din alte zone. Prin urmare, pe acest traseu de la producător la consumator există niște bariere, și de mentalitate, și de organizare.

EurActiv: Putem elimina aceste bariere?

Daciana Sârbu: Da, putem. Eu cred că, în primul rând, avem nevoie de mai multă educație, apoi de mai multă mândrie regională, națională. Ar trebui să gândim în felul următor: «avem un produs, haideți să-l promovăm, să-l consumăm, nu mai vreau să cumpăr roșii din capătul celălalt al lumii». În primul rând că nu sunt sănătoase, multe au conservanți, nu mai vorbesc de alte substanțe.

În al doilea rând ne confruntăm cu o lipsă de organizare. De multe ori am asistat la discuții între producători și reprezentanții supermarketurilor. Aceștia din urmă vin cu argumentul că trebuie să vândă produse cu o calitate constantă, având siguranța că se pot baza oricând pe anumite cantități. Or lipsa de organizare îi împiedică pe producători să îndeplinească aceste cerințe.  

În al treilea rând ar trebui să renunțăm la ideea de a cumpăra produse perfecte. E greșit, cu cât sunt mai aproape de a fi perfecte, cu atât sunt mai nesănătoase, tratate, modificate.

EurActiv: Referitor la calitatea produselor, există o dezbatere privind diferența de calitate între alimentele vândute în Estul Europei și cele Vest. Cum comentați?

Daciana Sârbu: Împreună cu colegul vicepreședinte din Cehia (Daciana Sârbu și Pavel Poc sunt vicepreședinți ai Comisiei ENVI - n.r.) am adresat Comisiei Europene o întrebare legată de această problemă reală, semnalată în multe țări. La nivel guvernamental trebuie să existe o decizie de a analiza și de a face o cercetare comparativă pe produse. Am auzit diverse discuții, sunt oameni care îmi spun: «vreau să-mi aduci ceva din Bruxelles, un șampon spre exemplu», iar eu le spun: «păi, se găsește și la noi». «Da, dar nu e la fel», vine răspunsul. Asta deși are același ambalaj. Producătorii au diverse explicații: că e apa diferită, că sunt diferențe date de specificul zonei, că e o chestiune de gust, dacă ne referim la mâncare.

Ar trebui să fie o decizie la nivelul UE, un organism de control al calității, un fel de agenție. Cât despre România, ar trebui să avem și noi un studiu comparativ, așa cum s-au făcut în țări precum Polonia sau Cehia, pentru a avea argumente clare.

EurActiv: Autoritățile române au anunțat că vor face o analiză.

Daciana Sârbu: Dacă se dovedește că este adevărat, trebuie să ne susținem cauza în Consiliu și să cerem Comisiei Europene să ia măsuri. Da, e o piață liberă, dar asta nu înseamnă că nouă, celor din Est, ni se pot vinde produse de o calitate mai slabă decât în Vest, din cauză că suntem mai puțin atenți sau pentru că prețurile sunt mai mici.

În acest context, luna aceasta voi organiza, împreună cu colegi din alte țări, o dezbatere, la Parlamentul European, privind calitatea produselor și vom invita și un reprezentant al Comisiei, dar și oficiali guvernamentali, europarlamentari, realizatori ai unor studii pe această temă, precum și reprezentanți ai asociațiilor de protecție a consumatorilor.