"Știu că există și acest curent de a lăsa natura să-și urmeze cursul (situație care s-ar concretiza prin transformarea Deltei în zonă de uscat, n.red.), dar dacă se prelungește perioada de secetă sau dacă schimbările climatice vor duce la temperaturi din ce în ce mai înalte și vom avea veri tot mai lungi și caniculare, atunci chiar riscăm să vedem o Deltă cu mai multă agricultură decât pescuit sau decât stuf și, implicit, cu mai puține specii de care să se bucure și turiștii. Cu alte cuvinte, nu doar că nu vom mai avea o Rezervație a Biosferei, pentru că locul are statut de 'rezervație' pentru speciile pe care le adăpostește și de 'biosferă', categoric, pentru că există locuitori, dar practic Delta își pierde statutul. Nu știu dacă cineva își dorește lucrul acesta și de aceea eforturile ARBDD sunt în sensul de a păstra procentul foarte mare de apă și vegetație", a declarat directoarea executivă a ARBDD.

Viorica Bîscă a amintit că fără apă speciile de floră și faună din Deltă nu au cum să supraviețuiască și a subliniat necesitatea lucrărilor de decolmatare, chiar dacă acestea sunt foarte costisitoare și trebuie făcute periodic, relatează Agerpres.

"Este o zonă în care toate speciile de floră și faună depind de nivelul apei, de circulația și de debitul normal al apei. În asemenea zone, lucrările de decolmatare trebuie să aibă o ritmicitate în funcție de condițiile meteo și de tipurile de activități care se desfășoară acolo. Sedimentarea este continuă. Pentru a asigura o circulație normală a apei, sunt lucrări care se programează anual. În mod normal, lucrările trebuie făcute în regim continuu pe diverse zone, pentru că obturarea pe anumite zone produce dereglări în zonele adiacente", a mai spus Bîscă.