Directorul Direcției de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Cătălin Giulescu, a precizat că va fi revizuit un articol din proiect care prevedea posibilitatea anulării actului de identitate în anumite situații, după ce mai mulți reprezentanți ai societății civile care au participat la dezbatere au semnalat nereguli în legătură cu acest text, potrivit Agerpres.

"Este cazul să revenim asupra unei mențiuni din proiect, în ceea ce privește anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenția - vorbim de anularea mențiunii de domiciliu. Această mențiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul național de evidență e persoanelor. Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu și procedura de urmat - în niciun caz această mențiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui polițist", a declarat Cătălin Giulescu.

El a explicat că procedura ca presupune o notificare a cetățeanului, o solicitare de a lua legătura cu autoritatea publică, o notificare cu privire la procedura la care urmează să fie inițiată.

"Această procedură este vizată să dureze cel puțin 60 de zile, astfel încât cetățeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoștință faptul că este posibil să fie inițiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l privește", a mai precizat Giulescu, care a adăugat că nimeni nu își propune o evaluare a tuturor mențiunilor de adrese din România.

Participanții la dezbatere au reclamat că explicațiile directorului DEPABD sunt în contradicție chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect.Acesta prevede că "în situația în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor anulează actul de identitate și efectuează mențiunea corespunzătoare în RNEP cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situația în care mențiunea privind stabilirea reședinței își încetează valabilitatea, se efectuează doar mențiunea corespunzătoare în RNEP".

Potrivit prezentării făcute de Cătălin Giulescu, proiectul de ordonanță își propune două mari elemente de intervenție - pe de o parte eliminarea diferențelor de reglementare între legislația internă și dispozițiile regulamentului Uniunii Europene 1157/2019, în special în partea de termene de valabilitate a actelor de identitate eliberate cetățenilor români și în al doilea rând o serie de simplificări a procedurilor existente, în special în ceea ce privește documentele pe care trebuie să le prezinte cetățeanul în situația în care merge la Serviciul Public Comunitar pentru preschimbarea documentului de identitate, în contextul în care o mare parte a documentelor prevăzute de lege urmează să fie preluate din sisteme informatice.

"În a doua parte a acestui an va deveni operațional sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă și avem în vedere simplificarea procedurilor, astfel încât cetățeanul să nu mai fie obligat să prezinte certificatele de stare civilă, acestea urmând a fi generate de noul sistem informatic. Pe de altă parte, avem în vedere o interconectare cu registrul de carte funciară, astfel încât dovada adresei de domiciliu sau de reședință să fie preluată în sistem electronic, plus o serie de simplificări", a spus Cătălin Giulescu.

El a menționat că aceste simplificări vizează punerea în circulație în a doua parte a acestui an a cărții de identitate electronice la nivel național.

"Nimeni nu-și propune o evaluare a tuturor mențiunilor din România. Totuși, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel național unde figurează mai mult de 1.000 de cetățeni. La acele adrese, unde sunt niște imobile la 50-70 metri pătrați, figurează mai mult de 1.000 de persoane ca având domiciliul", a mai declarat Giulescu.

El a precizat că va fi vorba de radierea privind mențiunea domiciliului, nu anularea cărții de identitate, care este o altă procedură față de care este abilitată doar instanța de judecată.

"Pe de altă parte, proiectul presupune o anumită intervenție solicitată prin multiple petiții de către cetățeni, de regulă în momentul în care se realizează transferul de proprietate între foști proprietari și actuali proprietari. Foștii proprietari rămân să aibă domiciliul la adresă, urmând să preia pentru aceștia și taxele pe care autorități locale le calculează numărul de persoane care figurează cu domiciliul la acea adresă", a afirmat directorul DEPABD.

Giulescu a adăugat că mențiunea de domiciliu este o noțiune mai complexă, care printre altele presupune un anumit nivel de contact între autoritatea publică și cetățean.

"Intervenția legislativă își propune să corecteze anumite situații, nimic mai mult, nu se va realiza niciun fel de evaluare a modului în care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la adresă, deoarece domiciliul nu este singurul element analizat în ceea ce privește stabilirea corectitudinii domiciliului. Adică domiciliul nu trebuie să reprezinte în mod obligatoriu locul unde o persoană locuiește", a conchis Cătălin Giulescu.Ministerul Afacerilor Interne a organizat, marți, o dezbatere publică pe tema proiectului Ordonanței pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare.