Articolul în baza căruia a fost solicitat dreptul la replică "Românii, printre europenii care cer UE interzicerea creșterii animalelor în ferme de blănuri".

"În ultima vreme au apărut multe informații eronate în presă și am dori să avem dreptul la replică.   

Inițiativa promovată de către o minoritate de activiști ar putea costa guvernul român zeci de milioane de euro dacă forțează interzicerea creșterii animalelor pentru blană. Veniturile pierdute și compensațiile pentru fermieri pot ajunge la zeci de milioane de euro.   Menționăm că toate statele care au ales să interzică fermele pentru blana au fost nevoite de instanțe să plătească despăgubiri substanțiale, sau a trebuit să ofere perioade de tranziție suficiente, de minim 10 ani.

Acești bani ar putea fi cheltuiți mai bine în alte scopuri precum sprijinirea serviciilor de sănătate, educație, infrastructură etc. Acest gen de activități extreme au ca scop final interzicerea producției de bunuri de origine animală. Următoarele sectoare care vor fi atacate sunt pielea, lâna precum și toate activitățile dezvoltate pe orizontală care sunt în strânsă legătură cu acestea.

Acest lucru va crea un precedent care ar pune în pericol industria crescătorilor de animale din România. Fermele de blană din România sunt bine reglementate și respectă toate standardele de sustenabilitate și bunăstare a animalelor. În cazul în care acestea nu sunt respectate punctual, organele de control ale statului le pot inspecta și pot lua măsuri împotriva lor, nefiind necesară interzicerea unei întregi industrii folosind exemple negative izolate.

Se vorbește și se luptă din ce în ce mai mult pentru toleranță, dar se dorește discriminarea unei majorități a populației din cauza preferințelor vestimentare, răpindu-le acestora dreptul la liberă alegere. Nu vorbește nimeni despre cât de nociv este plasticul din blana sintetică, nici despre sustenabilitatea și longevitatea unei haine naturale de blană. 

Trăim pe o planetă din ce în ce mai poluată și dorim să reglementăm prin legi poluarea accelerată pentru a satisface interesele unor grupuri minoritare dar foarte vocale. Susținătorii industriei blănurilor sunt mai puțin vocali, deși aceștia sunt majoritari. Cu toate acestea, ONG-uri care acționează concertat la nivel European și beneficiază de fonduri consistente din donații se fac auziți în toată mass media. Este inadmisibil ca interesele unui grup de ONG-uri să primeze în fața unei industrii din România, în fața locurilor de muncă create și a beneficiilor multiple generate pentru economia locală. 

*Unele publicații discută despre faptul că 1,7 milioane de cetățeni ai UE au semnat o petiție împotriva fermelor de blană. Deși par mulți, ei reprezintă doar 0,38% din cei 477 milioane de oameni care trăiesc în UE. De ce un procent mult subunitar hotărăște pentru o majoritate covârșitoare? Toate acestea se întâmplă pentru că nu există reacții la adresa scandalurilor și a exagerărilor provocate de niște organizații care au ca scop doar strângerea de fonduri.

Sperăm ca Parlamentul României să ia decizia firească și rațională, în detrimentul factorului emoțional generat artificial de acest grup de activiști, pentru miile de români implicați în această industrie și familiile acestora" - Bianca Mărgărit, reprezentantă a Asociației Române a Blănurilor.