Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus joi achitarea definitivă a foștilor ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, acuzați că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase.

Motivarea deciziei e cumplit de scandaloasă.

Această ”catastrofă judiciară” trebuie înțeleasă într-un cadru mai larg, explică profesorul universitar Dumitru Borțun.

”Stalinismul (numit, de obicei, comunism), nazismul german, fascismul italian, hortismul maghiar sau legionarismul românesc sunt manifestări particulare ale unei singure paradigme, pe care Umberto Eco a numit-o fascism ("Il Fascismo Eterno", 1995). În societatea românească, această paradigmă a stat la pândă pe parcursul istoriei moderne, iar din când în când a ieșit la lumină (mișcarea legionară, dictatura antonesciană, regimul ceaușist). Nu trebuie să ne mire că printre magistrații acestei țări există oameni care nu văd în regimul ceaușist expresia răului absolut; dimpotrivă, un lung cortegiu de magistrați, medici, ingineri și profesori (de obicei, de istorie) regretă ceaușismul nu din motive derizorii, care țin de siguranța zilei de mâine, ci din rațiuni ideologice (ei au și argumente!)”, spune Borțun.

”Aici, lupta pentru democrația autentică (mentalitate + mod de viață + regim politic) este o luptă zilnică. Cel mai mare dușman, fiindcă e parșiv și insidios, este demagogia (anti democrația deghizată în democrație), mai spune profesorul universitar.

Achitarea asasinilor lui Gheorghe Ursu de către justiția română e ”revoltătoare” și e ”o barbarie judiciară”, spune și Grupul pentru Dialog Social.

Decizia e ”o formă de a pedepsi victima și după asasinarea ei de către un regim totalitar”.

”Pentru a înțelege mai bine mizeria morală a unei astfel de decizii juridice, trebuie să ne imaginăm oroarea revoltată pe care ar fi simțit-o o lume întreagă dacă judecătorii de la Nürnberg i-ar fi achitat pe ofițerii naziști. O astfel de decizie ar fi prăbușit încrederea în justiție. E ceea ce face și decizia în cazul Gheorghe Ursu: compromite încrederea într-o justiție care știe să vadă clar natura unui regim totalitar și să-i pedepsească în mod adecvat represiunea specifică”, avertizează Grupul pentru Dialog Social.

”Achitându-i pe asasinii lui Gheorghe Ursu, justiția română admite că nu e capabilă să recunoască natura unui regim totalitar – și să distribuie în mod corespunzător vinovățiile din interiorul lui.România în care asasinii lui Gheorghe Ursu au fost achitați e o Românie pentru care totalitarismul nu e un rău absolut – și nici măcar un rău în sine. Iar asta e înfiorător. Fiindcă a inocenta totalitarismul înseamnă a-l resuscita ca formă politică viabilă”, atrage atenția GDS, adăugând că ”decizia justiției române de a achita asasinii lui Gheorghe Ursu este cea mai radicală formă juridică de reabilitare a totalitarismului comunist de după Revoluție”.