Comisia Europeană a decis miercuri să înregistreze inițiativa cetățenească europeană intitulată "Europe CARES – Educație incluzivă de calitate pentru copiii cu handicap".

Discriminarea copiilor cu cerințe speciale e prezentă nu doar în România, ci și în alte state europene. Motiv pentru părinții din șapte state membre UE, inclusiv din România, pentru a demara o inițiativă cetățenească europeană.

În România, cel mai recent caz de discriminare cunoscut s-a petrecut chiar luna aceasta.

Grădinița nr. 42 din Sectorul 1 al Capitalei este acuzată că în ziua inspecției i-a ”ascuns” pe copiii cu tulburări de spectru autist, a dezvăluit Educațieprivată.ro. Mătușa unuia dintre copiii aflați în această situație a povestit, pe Facebook, cum mamei respectivului preșcolar i s-a transmis că, în ziua în care inspectorii aveau programată vizita, fetița ei va fi trimisă la o altă grupă. Potrivit sursei citate, mama a fost anunțată de această decizie prin intermediul unor mesaje pe Whats’app. (Întreaga poveste, aici)

Contactat de Edupedu.ro, Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a declarat că instituția pe care o conduce s-a autosesizat în acest caz: "Analizăm speța sub aspectul săvârșirii unei posibile fapte de discriminare, cu privire la accesul la educație în condiții egale, și la o posibilă încălcare a demnității umane a copiilor mutați din grupă pe perioada inspecției pe criteriu de dizabilitate".

O cercetare publicată de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în 2015 arăta că cea mai mare reticență privind integrarea copiilor cu dizabilități în școlile de masă vine din societate, 62% dintre părinți considerând că elevii cu dizabilități ar trebui să meargă în școli speciale, potrivit Mediafax.

"Deși Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități prevede în articolul 24 faptul că «statele părți vor asigura un sistem educațional incluziv la toate nivelurile», peste jumătate din copiii cu dizabilități din România (61 la sută) sunt înscriși astăzi în învățământul special (forma de organizare a sistemului educațional care nu este în acord cu principiile de nediscriminare și respectare a egalității de șanse prevăzute de Convenție)", se arăta în raport.

Tot ce a putut să facă ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a fost să spună că ar trebui create clase separate pentru copiii cu cerințe speciale. Deși a susținut că declarația sa ar fi fost greșit înțeleasă, Andronescu a reușit să-i supere pe părinți. Copiii cu cerințe speciale au nevoie să fie integrați în învățământul de masă și trebuie să fie încurajați să se dezvolte în sistemul de masă, nu separați, a declarat pentru Medafax Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.

Obiectivul inițiativei cetățenești europene: să asigure "dreptul la educație incluzivă al copiilor și adulților cu handicap din Uniunea Europeană”.

În inițiativă se precizează că, deși "peste 70 milioane de cetățeni ai UE au un handicap și 15 milioane de copii au nevoi speciale în materie de educație”, mulți "se confruntă cu bariere excesive în […] exercitarea dreptului lor la o educație incluzivă de calitate”.

Inițiatorii solicită Comisiei "să elaboreze un proiect de lege privind un cadru comun al UE de educație incluzivă, care va garanta că niciun copil nu va fi lipsit de accesul la serviciile de intervenție timpurie, la educație și la tranziția către piața muncii”.

Iinițiativa organizației românești se fundamentează pe nevoile acute pe care Europa și România le au în ceea ce privește educația celor peste 15 milioane de copii cu dizabilități.

La nivelul UE, 2 din 5 elevi cu dizabilități nu depășesc învățământul gimnazial și peste 40% rămân fără nicio calificare.

În România, 46% dintre copiii cu dizabilități sunt izolați în școli speciale, iar cei care învață în școlile de masă nu beneficiază de sprijinul necesar. Există județe în România în care există un profesor de sprijin la 150 de copii cu dizabilități, programa nu este adaptată, nu există accesibilizări și tehnologii asistive. Cel mai adesea, elevii cu dizabilității sunt victimele discriminării, excluziunii sau abuzurilor în sistemul de educație actual. (Detalii, pe cedcd.ro)

În temeiul tratatelor, UE poate acționa în justiție pentru a combate discriminarea bazată pe handicap, precum și pentru a sprijini eforturile depuse de statele membre în domeniul sistemelor de educație și al formării profesionale. Prin urmare, Comisia a considerat inițiativa admisibilă din punct de vedere juridic și a decis să o înregistreze. În acest stadiu al procesului, Comisia nu analizează fondul.

Înregistrarea inițiativei va avea loc la 4 martie 2019, după care va urma procesul de colectare a semnăturilor de sprijin de către organizatori, care va dura un an. Dacă inițiativa va strânge într-un an un milion de declarații de sprijin din cel puțin șapte state membre, Comisia o va analiza și va reacționa în termen de trei luni. Comisia poate decide să dea curs solicitării sau nu și va trebui, în ambele cazuri, să precizeze motivele.