Potrivit unui sondaj realizat de World Vision România, 4 din 10 elevi care se află în ciclul gimnazial sau în cel liceal și care se confruntă zilnic cu violența din școală, familie sau pe stradă, nu știu dacă în unitatea lor de învățământ se află un consilier școlar care să îi ajute și să discute cu aceștia. Organizația subliniază că, deși sunt foarte puțini consilieri în instituțiile de învățământ din România, chiar și acolo unde există, copiii nu au fost informați.

De asemenea, s-a descoperit că 37% dintre profesorii consultați de organizație consideră că sunt puțin sau deloc pregătiți să identifice copiii care ajung să fie victime ale violențelor, în vreme ce 45% dintre aceștia știu ce trebuie să facă, în cazul actelor de agresiune. 

"Am vorbit cu mai mulți profesori care mi-au atras atenția asupra bullying-ului din școlile românești. Nu cred că se poate face foarte mult fără o strategie la nivel local sau chiar național. Singură, școala este impotentă în rezolvarea problemelor de genul ăsta (...) Trebuie să fim fermi, dar corecți. Să câștigăm respect, dar să înțelegem că avem de-a face cu o problemă complexă, iar disciplinarea mai strictă prin pedepse de tot felul nu o va rezolva", a spus criminologul Dan Rusu, lector în criminologie la Universitatea din Birmingham și formator în cadrul programelor World Vision România.

Sondajul mai arată că 43% dintre adolescenții care trăiesc la sate văd persoane care sunt violente și consumă alcool în exces. De asemenea, 20% dintre părinții acestora susțin că cei mici sunt expuși la violențe pe stradă. 

În cazul școlilor, agresiunea este destul de prezentă, astfel că 20% dintre copii din comunități vulnerabile susțin că violența din aceste medii este frecventă sau foarte frecventă, iar 23% dintre profesori spun că nu se simt în siguranță. 

Întrebați din ce direcție vine cel mare grad de violență asupra lor, conform cadrelor didactice consultate de organizație, 36% au spus părinții, 27% elevii, iar 8% au răspuns că din partea directorului unității de învățământ sau a altor colegi de catedră. La aceeași întrebare, peste 25% dintre profesori au preferat să nu răspundă.

Fundația a mai declarat că, potrivit rapoartelor primite de DGASPC-uri, numărul de violențe a crescut, de la 11.903, în perioada ianuarie - septembrie 2021, la 12.761, în același interval al anului trecut. Chiar și numărul de violențe în familie a crescut, conform Poliției Române: de la 23.000 de cazuri în anul 2018, la 26.000 în prima jumătate a anului 2022. 

"Ce ne spun aceste date? Nu a crescut numărul de violențe din viața reală, ci numărul de agresiuni raportate oficial. Trebuie să fim realiști și să realizăm că aceste cifre reprezintă doar cazurile cele mai grave, care ajung în atenția autorităților statului. Copiii sunt prinși într-un ciclu al violenței - fenomen la care sunt martori atât în familie, cât și la școală sau în comunitatea de care aparțin. Iar una dintre cele mai grave consecințe este că ei pot deveni la rândul lor agresori", a explicat Mihaela Nabăr, directoare executivă World Vision România. 

Ea a mai explicat că un copil violent e un copil care "strigă după ajutor".

"Trebuie să gândim soluții adaptate prevenirii factorilor  și cauzelor care declanșează violenta. Este nevoie de programe specifice de implicare a tinerilor și copiilor în luarea deciziilor, în organizarea de activități de prevenire a bulyingului și de manageriere a conflictelor. De aceste programe este nevoie la nivel national, pentru ca violenta este o realitate cu care se confruntă deopotrivă atât comunitățile vulnerabile, cât și cele din marile orașe”, a mai spus Mihaela Nabăr.