UE va interzice începând cu 2020 sau 2021 punerea pe piață a mai multor tipuri de produse, iar statele membre trebuie să adopte planuri naționale pentru reducerea plasticului din ambalajele alimentare, astfel încât, pană în 2025, să retragă 95% din plasticul de unică folosință de pe piață. La rândul lor, producătorii vor trebui să plătească pentru colectarea ambalajelor de plastic și vor primi ajutor pentru a dezvolta modalități alternative de ambalare.

Comisia Europeană a propus la sfârșitul lui mai interzicerea a circa zece categorii de produse de uz cotidian, care reprezintă numai ele 70% din deșeurile ajunse în oceane sau pe plaje.

Printre aceste produse, tacâmuri, farfurii, paie de plastic, bețișoare pentru urechi sau bețișoare pentru amestecat băuturile sau bețele de plastic pentru baloane, care vor trebui să fie confecționate din materiale mai durabile.

Într-un text adoptat miercuri cu o largă majoritate - 571 de voturi pentru, 53 împotrivă și 34 de abțineri - Parlamentul European reunit la Strasbourg a propus adăugarea pe această listă a unor produse precum ambalajele de fast-food din polistiren sau a produselor „oxoplastice”, presupuse biodegradabile, dar care se descompun în realitate în microparticule de plastic.

Consumul altor câteva articole, pentru care încă nu există alternativă, va trebui redus de statele membre cu cel puțin 25% până în 2025. În această categorie intră cutii de burger de unică folosință, cutii de sandvișuri sau recipiente pentru fructe, legume, deserturi sau înghețate.

Potrivit deciziei Parlamentului European, statele membre vor elabora planuri naționale pentru a încuraja utilizarea produselor adecvate pentru utilizare multiplă, precum și pentru reutilizarea și reciclarea acestora.

Alte articole din plastic, cum ar fi sticlele de băutură, vor fi colectate separat și reciclate în proporție de 90% până în 2025.

„Este esențial pentru a proteja mediul marin și pentru a reduce costurile pagubelor de mediu, atribuite poluării prin plastic în Europa și estimate la 22 de miliarde de euro până în 2030”, a declarat eurodeputatul belgian Frédérique Ries (ALDE), raportorul acestui proiect.

Conform Comisiei Europene, mai bine de 80% din totalul deșeurilor marine este reprezentat de plastic, iar produsele care intră sub incidența acestor interdicții reprezintă 70% din totalul deșeurilor marine. Din cauza ratei scăzute de descompunere, plasticul se acumulează în mări, oceane și pe plajele din UE și din lume.

„Nimeni nu moare dacă își bea băutura fără pai, dar câți pești nu au murit din cauza unor astfel de obiecte din plastic”, a spus eurodeputatul Christine Revault (S&D).

Plasticul este un material la îndemână, adaptabil, util și valoros din punct de vedere economic, dar obiectele din acest material ar trebui folosite mai util, refolosite și reciclate, consideră legiuitorii europeni. Ca deșeu, impactul economic al plasticului însumează nu doar valoarea economică pierdută a materialului, ci și costul de curățire și pierderile pentru turism, pescuit și transport.

„Poluarea cu plastic de unică folosință este costisitoare nu numai economic, ci și din punctul de vedere al sănătății populației, pentru că plasticul din apele curgătoare și cel din mări și oceane, în cantități din ce în ce mai mari, ajunge până la urmă în produsele pe care le consumăm. De aceea, acest raport a atras multă atenție dinspre politicieni, ONG-uri și cetățeni”, a spus eurodeputata PNL Adina Vălean (PPE), președinte al Comisiei pentru mediu a Parlamentului European.

„Din calculele actuale, dacă se iau măsurile votate azi în plen, până în 2030 vorbim de o reducere cu un sfert a poluării cu plastic din ape, o economie de 3,4 milioane de tone de CO2 și o economie de 22 de miliarde de euro provenită din costurile de mediu pe care plasticul de unică folosință le generează”, a adăugat Vălean.

După votul din Parlamentul European urmează negocierile cu Comisia Europeană și Consiliul UE, negocieri care vor da forma finală a legii privind plasticul de unică folosință.