Expert Forum: Creștere nesemnificativă față de 2016 a numărului de femei care candidează la locale
Participarea redusă a femeilor la viața politică din România rămâne o realitate și runda asta de alegeri, potrivit unui raport publicat joi de Expert Forum.
În anul 2016 doar 21,38% dintre candidații la alegerile locale au fost femei. În 2020 asemenea informație oficială lipsește, explică Expert Forum, care a proiectat un set de algoritmi și a analizat astfel lista celor 256.038 candidați înscriși pentru funcții județene sau locale.
Concluziile analizei EFOR:
Procentul de femei care candidează în alegerile locale a crescut față de iunie 2016, însă nesemnificativ, doar cu 1.5%, de la 21.4% la 22.9%.
Distribuția teritorială pe județe - diferențele sunt destul de însemnate și nu se observă vreo corelație cu nivelul de dezvoltare sau regiunea istorică: județe din diverse colțuri ale țării, cu forță economică și grade diferite de modernizare socială, se pot găsi atât în top, cât și în coada listei. În cinci județe procentul candidaților femei a scăzut față de 2016, dar variațile sunt foarte mici.
Situația cea mai disproporționată se întâlnește la funcția de primar, unde sub 10% sunt candidați femei. Poziția de Președinte de Consiliu Județean are un procent similar. Cu alte cuvinte, funcțiile alese direct și care dau legitimitate și putere executivă reală rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor.
Pe nivele administrative și tipuri de UAT, proporția cea mai mare de candidați femei este în municipii (32.3%), ceea ce era cumva de așteptat, iar cea mai mică la nivelul comunelor rurale. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru consiliul local se regăsesc la Sectoarele 1, 2, 3 și 6 din București, precum și în Constanța, Galați, Iași și Brașov.
Dacă pe listele pentru consiliile locale aproape 50% din femei sunt pe locuri eligibile (peste locul 8), la consiliile județene situația se prezintă diferit, doar 21% din consilierii peste poziția 8 fiind femei. Asta confirmă observația de la punctul (3) mai sus: cu cât importanța funcției e mai mare, cu atât șansa ca ea să fie ocupată de o femeie e mai mică.
Analiza distribuției pe partide arată că formațiunile cele mai mari, cu cei mai mulți candidați cu șanse reale în cursă, adică PNL și PSD, au procentele cele mai mici de femei pe liste: sub 20%. Partidele nou-venite în viața politică, USR și Plus, sunt în pluton, oscilând în jurul mediei de 25%. Între candidații independenți, puțin peste 10% sunt femei.
Legislația electorală rămâne destul de vagă cu privire la obligativitatea partidelor de a asigura reprezentarea echitabilă a ambelor sexe pe listele electorale, dar și cu privire la sancțiuni.
"Pe scurt, situația nu s-a schimbat semnificativ în ultimii patru ani în ce privește politica de cadre a partidelor. Femeile rămân subreprezentate în listele de vot pentru alegerile locale, în special atunci când e vorba de funcții cu putere executivă reală. Există situații, așa cum am arătat în cazul listelor pentru Consiliul Județean, unde la prima vedere procentele par în regulă, dar de fapt mare parte din femei nu sunt pe locuri eligibile. Egalitatea de șanse în alegeri rămâne în România work in progress", conchide EFOR.
Comentarii