VIDEOExpert Forum: Guvernarea de tip bazar. Costul clientelismului în administrație și companii de stat
Expert Forum a lansat varianta 3.0 a Hărții Clientelismului, în care se prezintă alocările de fonduri de investiții pentru administrația locală între 2004 și 2017. Care sunt partidele politice care au beneficiat cel mai mult de acești bani.
Raportul tratează cu precădere două dimensiuni cruciale ale sectorului public: transferurile de fonduri pentru dezvoltare locală, care sunt principala sursă de investiții în infrastructura publică la nivel sub-național în România și peste tot în Europa și companiile publice.
La limită distribuția de fonduri de investiții în teritoriu (plus procesul de achiziții publice care urmează după aceea), alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt principalele surse de patronaj politic și rezervoare de resurse ilicite pentru partide. Dacă aceste două robinete s-ar putea controla mai transparent și obiectiv, politica românească ar rămâne fără 80-90% din resursele subterane pe care se bazează acum în campanii și procesul de party-building.
Harta Clientelismului poate fi consultată aici.
Raportul nostru pe 2018 sintetizează rezultatele mai multor proiecte ale EFOR de măsurare a clientelismului în aceste două domenii ale guvernării, fiind un studiu despre costurile enorme ale incertitudinii, lipsei de reguli stabile și negocierilor permanente pentru împărțirea resurselor publice care au ajuns să fie sinonime cu politica în România și în regiune. În plus, în România ne aflăm într-o dilemă: nu știm să echilibrăm controlul democratic al instituțiilor independente de reglementare și audit cu gestiunea lor profesionistă.
Conform practicii UE, acești reglementatori trebuie să fie distanțați de politica de zi cu zi. Anul 2017 a reprezentat un regres în termeni de guvernanță corporativă și de mecanisme de numire a conducerii reglementatorilor, cum ar fi în cazul Consiliului Concurenței, Curții de Conturi sau reglementatorilor pentru piețele de energie și ITC (ANRE și ANCOM).
În alte state, parlamentele sunt un factor de echilibru în selecția și supervizarea acestor reglementatori. În România, Parlamentul se dovedește a fi cel mai catastrofal mecanism de numire și control, favorizând dezechilibrul, politizarea fără scrupule și practicând reducerea la cel mai mic numitor comun din punct de vedere profesional. Implicarea factorul politic în guvernarea democratică e desigur inevitabilă, dar găsirea unei formule prin care acesta să poată fi reconciliat cu un minim de promovare a competențelor reale rămâne o agendă de viitor la noi.
Concluziile, pe scurt:
- Bugetarea-bazar descurajează inovația și investiția în expertiză reală, pe termen lung; este oportunistă și favorizează tranzacțiile pe termen scurt
- Guvernarea și bugetele de tip bazar scumpesc bunurile și serviciile publice;
- Atâta vreme cât regulile jocului încurajează bugetele-bazar, interesul actorilor publici pentru absorbția de fonduri UE, mai dificile și mai transparente, va continua să scadă, în ciuda declarațiilor oficiale că aceastea reprezintă o prioritate;
- Doar regulile stabile și transparente, ce permit prioritizări reale și planificare multianuală, sporesc valoarea resurselor publice consumate;
- Buna guvernare și inovarea vor apărea doar dacă schimbăm sistemul de stimulente pentru aleșii locali și managerii de SOEs; adică dacă schimbăm regula jocului. Alocări pentru administrația locală
- Regulile de alocare pentru fondurile de investiții și cele de urgență (Programul Național de Dezvoltare Locală, Fondul de Rezervă și Fondul de Intervenție) sunt vagi și nu sunt stabile în timp
- Alocările din FR /FI se realizează prin excepții numeroase de la lege, ceea ce face ca regulile jocului să fie impredictibile
- Există diferențe semnificative între alocările din FR/FI și plăți, promisiunile de fonduri putând fi un instrument de motivare pentru primari în perioadele electorale; cu toate acestea sunt fonduri distribuite pentru urgențe care nu sunt contractate nici după 2 ani
- Nu există viziune asupra investițiilor, care se realizează pe termen scurt, fără predictibilitate; banii cu orizont de timp scurt și afectați de incertitudinea alocării sunt folosiți prost, cu eficiență scăzută sau pe priorități ad-hoc;
- Schimbările politice de la centru afectează alocările și plățile către administrația locală, iar proiectele riscă să se lungească sau să rămână fără finanțare
- Există dificultăți semnificative în a identifica rezultatele și a urmări traseul proiectelor finanțate din PNDL și din fondurile de urgență, iar pentru PNDL 2 (2017-2020) procedurile nu au devenit mai transparente
- Achizițiile servite unor firme fidele distrug concurența loială, scad calitatea și cresc prețurile lucrărilor.
Comentarii