Aproape 75% din populația globului a experimentat în 2021 deteriorarea standardelor de viață și a indicelui democrației, potrivit unui raport al Freedom House.

„COVID-19 a servit drept accelerator de tendințe, transformându-ne viața într-o clipită. Elanul tehnologic fără precedent a înlocuit modus vivendi-ul de până la pandemie al majorității, iar suprasaturația de online a determinat dorința de refugiu în sânul naturii, care la rândul ei a revelat importanța conservării și protejării ecosistemului. Libertățile au fost îngrădite, oficial pentru a stăvili răspândirea virusului, dar de multe ori pentru păstrarea și consolidarea puterii”, se arată în raportul Freedom House privind Libertatea în lume.

Raportul notează că, în ultimii 15 ani, libertatea a fost în declin în întreaga lume, dar în 2020 diferența dintre țările care au înregistrat îmbunătățiri și cele care au regresat este cea mai mare din 2006 încoace, scorul agregat deteriorându-se în 45 din 195 de țări și teritorii.

Un declin al libertății a fost înregistrat atât în democrațiile consolidate cât și în tările cu regim dictatorial în 2020, sporind și mai mult involuția ultimilor 15 ani.

„Pentru a inversa tendințele globale spre autoritarism, avocații drepturilor politice și ai libertăților civile trebuie să facă front comun cu semenii lor din țările vecine. Restabilirea principiilor democratice și fortificarea lor pot fi înfăptuite numai prin efort concertat asumat și durabil”, se mai arată în raport.

Cauzele restrângerii libertății

Dintre recomandările pentru democrațiile consolidate amintim: susținerea societății civile și a mișcărilor care militează pentru democrație în tările în curs de dezvoltare; sprijinirea mass-mediei independente și protejarea accesului la informație; acordarea unei atenții sporite către programele de consolidare a democrației în asistența externă; investirea în instituții multilaterale și în educație civică.

Recesiunea economică cauzată de Covid-19 a afectat cel mai mult comunitățile marginalizate și a produs milioane de șomeri, iar criza a exacerbat disparitățile economice și veniturile inegale. Contextul economic are implicații majore asupra politicului, respectiv instabilitatea politică este iminentă în mai multe țări sau teritorii, în special cele cu economie precară.

Pe lângă conflictele de lungă durată din Lybia, Yemen, Syria, conflicte armate latente au izbucnit în Tigray (inițiat de Ethiopia vs. Eritrea), și în Nagorno-Karabakh (inițiat de Azerbaijan contra Armeniei în septembrie 2020). Războiul a fragilizat și mai mult tranziția democratică din Armenia, pe când în Azerbaijan regimul Aliyev și-a fortificat și mai mult eșafodajul.

Cele mai libere și cele mai puțin libere

Proteste pro-democrație și bună-guvernanță au fost reprimate în peste 23 de state și teritorii, regimurile opresive beneficiind de impunitate și de atenția distrasă de către pandemie a comunității internaționale. În timp ce protestele din Chile și Sudan au izbutit, gestionarea lacunară a epidemiei și asuprirea criticilor de către Narendra Modi a retrogradat India la categoria țărilor ‘Parțial libere’.

Considerând populația Indiei de 1,3 miliarde de oameni (devansată doar de China), numărul celor care trăiesc într-o țară ‘Liberă’ a ajuns la cea mai mică proporție de după 1995, adică sub 20% din populația globului. De asemenea, dictatori ca cei din Belarus, Venezuela, Cambodgia au decimat spiritul critic și contestatar, uzurpând puterea în stat, motivând restrângerea libertăților de exigențele pandemice atunci când au aplicat executări extrajudiciare, detenții arbitrare, dispariții forțate sau au fraudat alegeri. Pentru aceste țări, democrația rămâne o aspirație îndepărtată, consideră Freedom House.

Corupția politică și conflictele de interese, guvernarea obscură și politicile asertive privind migranții au coborât SUA în clasament cu 11 puncte în ultimii 10 ani, ajungând la 84 din scorul agregat maximal de 100.

Curentele populiste au căpătat amploare, iar statele autocratice au căutat să acrediteze ideea că democrațiile (i.e. Occidentul) sunt ineficiente în contracararea pandemiei. Evident, deciziile prin compromis și consens sunt mai greu de luat decât deciziile autoritare, notează raportul, care subliniază că transparența - element esențial al guvernanței democratice - a fost puternic afectată în 2020.

Vicierea informațiilor despre evoluția pandemiei de către șefi de state sau de guverne din SUA, Brazilia, Iran, Belarus, Nicaragua, Turkmenistan etc. au produs confuzie și au politizat pandemia (e.g. retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății).

China a exportat dezinformare, tactici anti-democratice, coerciție financiară și intimidare fizică. Separat sau însumate, acestea au erodat instituții, au alterat norme și respectul pentru drepturile omului în numeroase țări, calomniind alți actori (e.g. Italia, UE, SUA). Practica de monitorizare intruzivă a populației la scară largă în China, (e.g. starea sănătății, comportament, preferințe), sub pretextul culegerii de infromații pentru combaterea COVID-19, a contaminat multe regimuri autoritariste să abuzeze de supravegherea cetățenilor proprii. Toate acestea au descalificat China, plasând-o în categoria „worst of the worst” cu un scor agregat de doar 9 puncte din maximum de 100.

De cealaltă parte, 83% din locuitorii Europei trăiesc într-o țară liberă, în timp ce în Americi 65%.

Cu un scor agregat de 83 din 100 posibile, România se califică la categoria țară liberă, pe când Moldova apare la categoria țărilor parțial libere, cifrând 61 din 100.

Chiar dacă Macedonia de Nord încă se află în categoria țărilor parțial libere cu un scor de 66 din 100, (candidat la aderarea la Uniunea Europeană), Macedonia este la doar trei puncte diferență față de Ungaria, stat membru UE. Indicele democrației a continuat să scadă în Ungaria și în 2020, după ce prim-ministrul Viktor Orban a abuzat de restricțiile inerente pandemiei, însușindu-și puteri excesive și dreptul de a guverna prin decret. Astfel, Orban a împiedicat vocile critice, în special în mediul online, și a restrâns considerabil drepturile politice în mod deliberat și nejustificat, tăind finanțările către municipiile conduse de către opoziție și amendând constituția. În Bulgaria, protestatarii continuă, sacadat, să-și manifeste dezaprobarea față de corupția endemică (scor 78 din 100).

Cu un scor agregat de 100 din 100, cele mai libere țări sunt Finlanda, Norvegia și Suedia.