Premierul susține că România nu și-a permis o creștere cu 40% a pensiilor nici anul trecut și nici anul acesta nu are resursele disponibile pentru aceasta.

„România nu și-a permis anul trecut. Nu-și permite nici în 2020 acest lucru”, a spus Cîțu, într-o declarație de presă susținută la Palatul Victoria.

Premierul a precizat însă că există un calendar asumat de coaliția guvernamentală. „Eu vă spun că noi avem deja - acest Guvern - un precedent și coaliția și-a asumat un calendar de creștere a pensiilor. Vom crește pensiile, dar pe calendarul pe care noi ni l-am asumat. Aceasta este varianta pe care mergem noi”, a spus Cîțu.

Curtea Constituțională a decis că o lege votată anul trecut de Parlament, care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie, este constituțională, potrivit unor surse. Ulterior, CCR a revenit cu anumite clarificări spunând că este treaba Parlamentului să clarifice legea care a modificat o Ordonanță de Urgență adoptată tot anul trecut de guvernul PNL prin care era rectificat bugetul pe 2020, iar pensiile creșteau cu 14% și nu cu 40%.

Ministrul muncii, Raluca Turcan, susține chiar că efortul bugetar pentru aplicarea Legii 127/2019 prin care punctul pe pensie ar trebui să crească cu 40% este de 138 de miliarde de lei pe an.

„Efortul bugetar pentru aplicarea acestei legi este de aproximativ 138 miliarde lei pe an, ceea ce în momentul de față este greu de suportat de către bugetul statului", a explicat Raluca Turcan.

Ea a adăugat că Guvernul Orban a decis ca pensiile să crească cu 14%, un cuantum suportabil, care să facă sustenabil procesul de majorare astfel încât să nu se ajungă la blocaje care, ulterior, să-i afecteze și pe pensionari și pe salariați.

Totuși, valoarea avansată de ministrul muncii este exagerată, în contextul în care valoarea totală a pensiilor plătite într-un an nu ajunge la nivelul avansat de Turcan.

Raluca Turcan a reiterat că cifrele existente arată că pe Legea 263/2010 impactul este de 90 miliarde de lei „dacă nu se întâmplă nimic în sistemul de pensii și rămânem pe actuala valoare a punctului de pensie”, iar dacă se va aplica Legea 127/2019, „creată oarecum artificial, din pix, cu valoare punctului de referință, de către PSD”, efortul bugetar este de 138 miliarde de lei pe an.

Însă chiar sesizarea făcută de Guvern la Curtea Constituțională indică o valoare mai mică.

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei așa cum a modificat legiuitorul și majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB)”, a susținut Guvernul în sesizarea adresată CCR.

În fapt, CCR arată că, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privința valorii punctului de pensie. Practic, parlamentarii au abrogat articolele din OUG care modificau valoarea punctului de pensie, dar această modificare nu înseamnă automat și repunerea în vigoare a articolelor din Legea pensiilor care stabileau creșterea de 40%.

Ca urmare, legea de aprobare a Ordonanței de Urgență se reîntoarce în Parlament pentru „a infirma/confirma, în termeni clari și neechivoci, valoarea punctului de pensie”. Cu o altă majoritate în acest legislativ, guvernul poate respira liniștit pentru moment.