Emil Hurezeanu a explicat luni seara, la Digi24, că ceea ce s-a întâmplat la București odată cu sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului „este mult mai mult decât un act religios”. Noua catedrală, care devine cea mai mare din lumea ortodoxă după cea din Belgrad (cea de la București fiind cea mai înaltă – nota red.), are o dimensiune „comunitară, confesională și națională”, dar și o încărcătură geopolitică subtilă.

„România are o Biserică națională, dar și una care caută deschiderea universalistă, catolicistă în sensul originar al termenului”, a subliniat Hurezeanu, reamintind că ortodoxia a fost istoric condamnată pentru „etnofiletism” — confundarea identității religioase cu cea națională.

Ortodoxia între Bizanț și modernitate

Comentatorul a vorbit despre percepțiile occidentale – dar nu numai – potrivit cărora ortodoxia ar fi o formă religioasă „ritualică, anacronică, blocată în tradiție”. În contrast, Hurezeanu consideră că Biserica Ortodoxă Română (BOR) este „una dintre cele mai moderne” din lumea ortodoxă.

„BOR a menținut o cultură a toleranței interconfesionale și a păcii sociale mai coerentă decât cea a catolicilor și protestanților. Nu am avut războaie religioase precum cele care au devastat Europa de Vest”, a spus el, amintind și traumele prin care au trecut bisericile ortodoxe în perioada comunistă, când mii de preoți au fost executați sau deportați.

România – cea mai occidentală dintre bisericile ortodoxe

Evocând opiniile istoricului Arnold Toynbee și ale fostului europarlamentar Otto von Habsburg, Hurezeanu a afirmat că Biserica Ortodoxă Română este „cea mai pro-occidentală dintre bisericile ortodoxe”.

El a subliniat că România, aflată la granița dintre civilizațiile catolic-protestantă și ortodoxă, a reușit să păstreze un echilibru între tradiția bizantină și valorile occidentale. „Suntem parte dintr-un univers bizantin, dar am rămas cu privirea spre Occident”, a sintetizat el.

Ortodoxia în conflict: Ucraina și ecumenismul

În analiza sa, Hurezeanu a abordat și situația actuală din lumea ortodoxă, marcată de schisma ucraineană și de tensiunile cu Patriarhia Moscovei. „Cel mai sângeros război din Europa de azi e între frați ortodocși – ruși și ucraineni”, a spus diplomatul.

El a remarcat însă prudența și echilibrul Bisericii Ortodoxe Române, care „a păstrat mereu legătura cu Patriarhia Ecumenică din Fanar” și a ales „o coregrafie diplomatică inspirată” în relația cu celelalte biserici din regiune.

Un semn al timpului și al echilibrului

Hurezeanu și-a încheiat intervenția subliniind că sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului nu este doar o celebrare a credinței, ci și „o demonstrație de maturitate istorică”: un act care așază România „într-un dialog al lumii ortodoxe cu modernitatea, într-o Europă care încă învață să privească spre Est fără prejudecăți”.