Poziția ocupată de România nu reprezintă o surpriză, țara noastră fiind pe ultimul loc și în raportul pe 2017. A crescut, în schimb, scorul, ca urmare a unei îmbunătățiri a performanțelor în patru dintre cele cinci dimensiuni DESI.

Totuși, Comisia Europeană remarcă faptul că, în general, progresele înregistrate în ultimul an au fost lente, iar România nu a reușit să recupereze decalajele față de statele membre aflate pe primele locuri.

Contradicții românești

”Nivelul de digitalizare al economiei, precum și competențele digitale ale populației sunt scăzute și îngreunează progresul în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor DESI. Pe de altă parte, 44 % dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (pe locul al doilea ca viteză în UE). Sectorul TIC este responsabil pentru 6-7 % din PIB-ul României, iar sectorul digital este în creștere, existând două huburi majore în București și Cluj și investiții semnificative în TIC în alte orașe”, observă autorii raportului.

Deși România a adoptat Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 în februarie 20153, progresele în punerea în aplicare a politicii digitale au fost limitate în ultimii ani. 

Performanțele României pe fiecare capitol

În ceea ce privește CONECTIVITATEA, România ocupă poziția 22 în Uniunea Europeană, stând foarte bine la utilizarea serviciilor de bandă largă de foarte mare viteză - locul 2 - și la utilizarea serviciilor de bandă largă de mare viteză - locul 5. În cadrul acestui capitol, cel mai prost stă la acoperirea serviciilor fixe de bandă largă - 27 și acoperire - 4G.

”Utilizarea serviciilor de bandă largă a ajuns la 67 % dintre gospodării, dar încă se afla sub media UE de 75 %. Decalajul digital dintre mediul urban și cel rural din România este cel mai evident în cazul cifrelor privind acoperirea accesului de generație următoare (NGA), care arată că sunt acoperite mai puțin de 40 % dintre zonele rurale”, potrivit raportului.

Proiectul RoNet pentru sprijinirea lansării rețelelor backhaul în „zonele albe” a primit o finanțare de 57 de milioane de euro din FEDR în perioada de finanțare anterioară, dar a putut absorbi doar 12,6 milioane de euro până la finalul perioadei de eligibilitate (decembrie 2015).

Prin urmare, România a realocat fonduri structurale (44,95 milioane de euro din FEDR) pentru a finaliza proiectul RoNet în actuala perioadă de finanțare, asigurând infrastructura backhaul de bandă largă pentru 684 de localități. 

La capitolul CAPITAL UMAN, România ocupă ultima poziție.

Raportul arată că, în pofida declarațiilor triumfaliste ale autorităților, România are mari probleme în ceea ce privește specialiștii în domeniu.

În privința utilizatorilor de internet ne aflăm pe ultima poziție, la fel și în cazul competențelor digitale de bază. Astfel, doar 61% dintre cetățenii României utilizează în mod regulat internetul, comparativ cu media UE de 81%. În ceea ce privește competențele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătățiri semnificative comparativ cu datele pentru anul trecut, iar media UE este de aproape două ori mai mare (57%).

Nici la numărul specialiștilor TIC (persoane încadrate în muncă) nu stăm prea bine - locul 27. În ceea ce privește absolvenții de facultăți din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM) suntem pe locul 20, dar numărul acestora e în scădere față de 2016 - de la 16,6% la 14,4, în timp ce media europeană este de 19,1%. 

Tot pe ultima poziție ne aflăm și la capitolul UTILIZAREA INTERNETULUI, excelând doar la subcapitolul utilizarea rețelelor de socializare - 4. Diferențe foarte mari față de media europeană înregistrăm la servicii bancare - 11% față de 61% și cumpărături - 23% față de 68%.

Și la capitolul INTEGRAREA TEHNOLOGIEI DIGITALE ocupăm ultimul loc, prezentând decalaje la toate subcapitolele, fără a înregistra progrese. 

România are un scor de 17,8, în scădere cu 4% față de anul trecut, în timp ce media UE a crescut cu 9% comparativ cu DESI 2017. Procentul de întreprinderi care folosesc tehnologii precum schimbul electronic de informații (17% - pe locul 27) și RFID (2,4% - pe locul 24) a scăzut. În ceea ce privește RFID, scăderea este semnificativă: România a căzut 10 locuri, de pe locul 14 pe locul 24.

În plus, nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește IMM-urile care vând produse/servicii online (7,7% - pe locul 27), utilizarea serviciilor cloud (6% - pe locul 26) și cifra de afaceri a IMM-urilor din comerțul electronic (5,2 % - pe locul 25), dar se poate observa o mică scădere a vânzărilor online transfrontaliere (1,8 %), unde România se află pe ultimul loc, media la nivelul UE fiind de 8,4 %.

Raportul remarcă faptul că, la nivel de politici publice, deși, în 2016, prim-ministrul a lansat Manifestul pentru România Digitală , unde sunt prevăzute o serie de principii aliniate viziunii pentru un viitor digital, România încă nu are o strategie națională clară pentru digitalizarea industriei sale. 

România ocupă locul 26 la capitolul SERVICII PUBLICE DIGITALE și ultimul loc la trei subcapitolele: formulare precompletate, servicii realizate integral online și servicii publice digitale pentru întreprinderi. În schimb, procentul utilizatorilor serviciilor de e-guvernare este de 80% - locul 7, mai mare decât media UE, în pofida unei ușoare scăderi față de anul anterior.  

”Sistemul TI al administrației naționale este fragmentat, ceea ce crește sarcina administrativă pentru cetățeni și întreprinderi. În plus, proiectul GovITHub, lansat în 2016 de guvernul anterior, care implica un parteneriat public-privat bazat pe burse și activități de voluntariat pentru dezvoltarea de servicii publice, a fost întrerupt, întrucât echipa de conducere a demisionat la începutul anului 2017. Responsabilul pentru societatea informațională a explicat că unele dintre proiectele începute de GovITHub pot fi finalizate într-o fază ulterioară, dar există mai multe probleme ce trebuie rezolvate, precum găsirea unui număr suficient de persoane cu suficiente competențe pentru derularea proiectelor”, precizează autorii raportului, adăugând că, în mediul concurențial actual, administrația publică din România întâmpină dificultăți în a atrage și a păstra specialiști TIC care să dezvolte servicii publice digitale eficiente.