Cu un procent semnificativ de tineri hotărâți să-și exercite dreptul de vot, viitorul politic al României ar putea fi influențat major de această generație dinamică și determinată.

Un milion de tineri la primul vot

Tinerii conștientizează puterea lor electorală. Studiul, efectuat telefonic în perioada 18-28 mai 2024 pe un eșantion reprezentativ de respondenți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, evidențiază că 65% dintre tinerii intervievați consideră că ei reprezintă o forță care va defini rezultatul alegerilor. Deși 35% dintre respondenți sunt sceptici în privința participării tinerilor la vot, datele arată o tendință încurajatoare spre o participare crescută.

Intenția și motivația de vot

58% dintre tinerii chestionați sunt foarte siguri că vor participa la alegeri, în timp ce 34% sunt indeciși și doar 8% afirmă cu certitudine că nu vor vota. Principalele motive pentru care tinerii decid să voteze sunt: exercitarea dreptului lor democratic (43%), dorința de a influența politicile europene (41%) și apărarea democrației împotriva extremismului (8%). Aceeași ierarhie se păstrează și când tinerii sunt întrebați despre al doilea motiv pentru a veni la vot.

Discrepanțe regionale și demografice

Sondajul subliniază diferențe semnificative în intenția de vot în funcție de regiune și gen. Tinerii din București-Ilfov se remarcă printr-o siguranță de vot de 64%, comparativ cu doar 49% în sudestul României. În orașele universitare altele decât Bucureștiul, doar 46% dintre tineri sunt foarte siguri că vor vota. De asemenea, femeile tinere (61%) sunt mai hotărâte să voteze decât bărbații tineri (56%).

Interacțiunea tinerilor cu politica

Tinerii care discută frecvent despre politică, fie cu familia, fie cu prietenii, au o probabilitate mai mare de a participa la vot. În ultima lună, 7% dintre tineri au discutat zilnic cu familia despre politică, în timp ce 55% au avut astfel de discuții de câteva ori. În ceea ce privește discuțiile cu prietenii, 9% dintre tineri au discutat zilnic despre politică, iar 55% de câteva ori.

Sursele de informare politică

Site-urile de știri sunt principala sursă de informare politică pentru tineri (30% indicându-le ca principala sursă și 16% ca a doua sursă), urmate de Facebook (17% principală și 22% secundară) și televiziuni (18% principală și 14% secundară). YouTube este folosit ca principală sursă de informare de 10% dintre bărbații tineri, dublu față de femeile tinere (5%).

Nivelul de informare și conștientizare

În ceea ce privește informarea despre partidele și candidații de la alegeri, 13% dintre tineri se consideră foarte informați, iar 39% mai degrabă informați. Pe de altă parte, 13% se consideră mai degrabă neinformați, iar 35% foarte puțin sau deloc informați.

Similar, în ceea ce privește informarea despre procesul de vot, 21% dintre tineri se consideră foarte informați, iar 35% mai degrabă informați. 17% se consideră mai degrabă neinformați și 27% foarte puțin sau deloc informați.