Subreprezentarea în mass-media a persoanelor cu origini rasiale sau etnice minoritare rămâne o problemă, iar Comisia Europeană lucrează la soluții, inclusiv la sprijin financiar, a declarat vicepreședintele Věra Jourová, într-un interviu EURACTIV.

Věra Jourová este vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență.

EURACTIV: În contextul unei retorici din ce în ce mai dure din partea liderilor naționali și europeni privind lupta împotriva extremismului, cum ne putem asigura că mass-media rămân incluzive și nediscriminatorii?

Věra Jourová: Înțeleg că oamenii din toată Europa se simt nesiguri. Ei așteaptă, pe bună dreptate, măsuri de la guvernele lor care să ofere siguranță, iar Uniunea Europeană ar trebui să îi sprijine. Când se confruntă cu extremismul violent și radicalizarea, suntem aici să sprijinim statele membre. Abordarea noastră a fost întotdeauna să lucrăm cu cei din prima linie, practicieni din toată Europa, pentru a ne asigura că au abilitățile și încrederea necesare pentru a contracara extremismul violent.

EURACTIV: Totuși, dată fiind diviziunea politică dintre liderii UE, cum trebuie procedat pentru ca discursul mediatic să nu cadă într-o abordare dicriminatorie?

Věra Jourová: Rolul mass-media este crucial în acest context, precum și pentru democrație, în general. Pentru a ajuta publicul să înțeleagă problemele complexe, pentru a încuraja o dezbatere publică amplă cu puncte de vedere diverse, pentru a ne obliga pe noi, factorii de decizie politică, să nu ocolim răspunderea pe care o avem.

Comisia se angajează să îmbunătățească mediul de lucru pentru jurnaliști, protecția și siguranța acestora. De asemenea, susținem proiecte care facilitează schimburile de bune practici între jurnaliști, discuțiile legate de etică și provocările cu care se confruntă în fiecare zi, deciziile pe care trebuie să le ia.

Sunt voci potrivit cărora există o contradicție între liberate și securitate. Ca cineva care a trăit în Cehoslovacia autoritară, nu pot fi de acord sub nicio formă. Mass-media libere și pluraliste sunt piatra de temelie a democrației și avem nevoie de acestea pentru a crește gradul de cunoaștere și de conștientizare.

EURACTIV: Franța a pledat recent pentru o lege dură împotriva discursului urii, în mediul online (Legea franceză Avia). Cum intenționează Comisia să consolideze cadrul legal al UE pentru a combate intensificarea limbajului urii în mediul online?

Věra Jourová: Cunosc inițiativa legislativă franceză și am discutat-o ​​de mai multe ori cu omologii francezi. Împărtășesc pe deplin obiectivul combaterii discursului urii ilegale prin mijloace proporționale, care să protejeze drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare.

Ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal online. 

Acesta este și motivul pentru care am făcut apel, încă din 2016, la crearea unui Cod de conduită voluntar care să combată discursul urii, care a atins rezultate excelente. Toate companiile mari de tehnologie au subscris Codului și astăzi, peste 90% din conținutul notificat este revizuit și sunt luate măsuri în 24 de ore. Apreciez determinarea din Franța de a avea un cadru legal, dar cred cu tărie că acțiunile la nivel european sunt mai eficiente în combaterea conținutului ilegal de pe rețelele sociale.

Natura acestor servicii este transfrontalieră și trebuie să oferim un nivel armonizat de protecție utilizatorilor din întreaga UE. Comisia va prezenta o propunere legislativă privind Legea serviciilor digitale în decembrie pentru a actualiza regulile de bază pentru toate serviciile de internet din UE, unde vom aborda și conținutul ilegal. În plus, tocmai am anunțat recent că vom propune extinderea listei așa-numitelor infracțiuni europene pentru a include toate formele de violență, inclusiv discursurile de ură online. Cred cu tărie că lucrând împreună la nivel european ne va determina să nu mergem prea departe, în sensul limitării libertății de exprimare. Tratamentul nu poate fi mai rău decât boala.


EURACTIV: Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat pentru decembrie o lege împotriva „separatismului” religios care vizează eliberarea islamului din Franța de „influențe străine”. Care este părerea comisarului în această privință?

Věra Jourová: În cadrul Comisiei, urmărim îndeaproape evoluțiile, după cum se știe, atacurile care au avut loc în Franța, precum și în Austria, în ultimele săptămâni, au fost barbare.

Miniștrii UE au fost fermi în declarația lor de săptămâna trecută că numai împreună putem opri teroriștii și susținătorii lor. În același timp, lupta împotriva extremismului nu trebuie să conducă la excluderea și stigmatizarea grupurilor religioase. Lupta împotriva terorismului nu este o luptă împotriva oricărei credințe religioase sau politice. În timp ce problemele religioase sunt pentru autoritățile naționale, toată lumea din UE are dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie, așa cum este stipulat în Carta drepturilor fundamentale.

Ce are în vedere Comisia în ceea ce privește stimulentele pentru a face sectorul mass-media mai divers și a încuraja relatările despre diversitate?

Am ridicat această problemă în planul nostru de acțiune anti-rasism al UE. O presă independentă și pluralistă, în toată diversitatea ei, este necesară pentru o dezbatere democratică echilibrată. Subreprezentarea persoanelor cu origini etnice rasiale sau etnice în mass-media, inclusiv în profesiile din industria mass-media, trebuie abordată. Unii directori mass-media sesizează deja aceste aspecte și fac eforturi să își diversifice redacțiile. Își dau seama că acoperirea mediatică ar fi îmbogățită astfel.

De asemenea, Comisia va sprijini aceste eforturi prin finanțări specifice, de exemplu, în programul Europa Creativă avem pentru prima dată un pachet dedicat pluralismului media și alfabetizării mediatice. Diversitatea este esențială pentru întregul program.

EURACTIV: Dar progresul în diversificarea redacțiilor a fost destul de timid până acum ...

Věra Jourová: Cred că putem îmbunătăți situația doar dacă avem o imagine corectă a stării de fapt. Acesta este motivul pentru care colectăm date și informații despre evoluția situației. Monitorul Pluralismului Media are un capitol dedicat incluziunii sociale, deopotrivă cu protecția drepturilor, pluralitatea pieței și independența politică. Acest capitol evaluează, de asemenea, accesul la mass-media al minorităților și femei. Monitorul arată clar că există teme pentru noi toți, la nivel european și național, și pentru sectorul însuși.

În același timp, văd că aceste chestiuni sunt prioritare pe agenda politică, mai mult ca oricând, cu o mai mare conștientizare și o dezbatere publică mai largă cu privire la importanța diversității pentru democrațiile, societățile și economiile noastre. Acest lucru este foarte binevenit.

De asemenea, colaborăm cu societatea civilă pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la stereotipurile rasiale și etnice și organizăm schimburi cu jurnaliștii cu privire la aceste probleme. Ne uităm la teoriile dezinformării și conspirației care vizează comunitățile minoritare. Activitatea Observatorului european al mass-media digitale se va concentra în mod special pe această problemă. Vom aborda în continuare toate aceste provocări în viitorul Plan de acțiune pentru democrație europeană.

EURACTIV: Directiva privind egalitatea rasială a inclus propuneri cu privire la modul de combatere a stereotipurilor în mass-media și industriile creative, care se referă la seminarii, dar nu multe altele. În opinia dvs, este suficient pentru a face diferența?

Věra Jourová: Directiva privind egalitatea rasială a fost o piatră de temelie a normelor antidiscriminare ale UE în ultimele două decenii. Regulile sunt clare - discriminarea este ilegală, dar, în realitate, Europa mai are multe de făcut. Aceasta se aplică și sectorului mass-media.

Înainte de a ne hotărî cu privire la următorii pași, trebuie să știm cum funcționează în practică legislația existentă. Asta facem acum. Pe baza a ceea ce observăm, cred că vom putea veni cu o posibilă legislație, pentru a remedia lacunele existente.

Dar Directiva nu este singurul instrument pe care îl avem la dispoziție. De exemplu, Directiva revizuită privind serviciile media audiovizuale joacă un rol crucial în lupta împotriva discursurilor de ură în toate conținuturile audiovizuale.

EURACTIV: Ce inițiative suplimentare pe această temă vor fi incluse în viitorul plan european de acțiune pentru democrație?


Věra Jourová: Planul european de acțiune pentru democrație va acoperi trei teme: integritatea alegerilor, libertatea presei, pluralismul mass-media și lupta împotriva dezinformării. De asemenea, aș crea să subliniez că participarea democratică și rolul societății civile stau la baza tuturor aspectelor vieții noastre democratice.

Trebuie să luăm în considerare impactul pandemiei COVID-19. Când vine vorba de mass-media, pandemia a demonstrate în mod clar rolul esențial al jurnaliștilor, lucrând în prima linie, pentru a ne informa. S-au înregistrat audiențele record, atât în scris, cât și în audiovizual.

Însă veniturile au atins un altfel de record, sunt la cel mai de jos nivel. Criza a amplificat tendințele preexistente. Situația economică a sectorului media era deja fragilă înainte de criză, odată cu digitalizarea și cu aspirarea celei mai mari părți din publicitate de puterea tot mai mare a platformelor online. Vrem să sprijinim redresarea sectorului ca parte a unui plan dedicat mass-media și audiovizualului.

EURACTIV: Și există amenințări la adresa jurnaliștilor, ceea ce devine tot mai mult o mare problemă...

Věra Jourová: Rapoartele noastre recente privind statul de drept au arătat provocări în toată Europa în ceea ce privește siguranța jurnaliștilor. Vedem cum reporterii, luați individual, sunt supuși unor furtuni organizate de ură și amenințări atunci când scriu despre anumite chestiuni. Aceasta este o adevărată amenințare la adresa democrației.

Mass-media pierd nu doar bani, ci și oameni. Chiar și aici, în Europa, jurnaliștii sunt uciși.

Jurnaliștii Daphne Caruana Galizia, Ján Kuciak - și unii membri ai echipei publicației franceze Charlie Hebdo în 2015. Prin urmare, este clar că trebuie să facem mai multe când vine vorba de siguranță.

De asemenea, analizăm problema litigiilor abuzive împotriva jurnaliștilor - cunoscută și sub numele de Procese strategice împotriva participării publice (Strategic Lawsuits against Public Participation - SLAPP). Această direcție va fi în centrul viitorului plan de acțiune pentru democrație europeană.

[Inteviu editat în limba engleză de Zoran Radosavljevic, traducere și adaptare de EURACTIV.ro]