IRES prezintă, de Ziua Europei, rezultatele unui sondaj de opinie național dedicat modului în care românii se raportează la Uniunea Europeană și care surprinde, totodată, climatul social și politic existent la nivelul societății românești.

La 17 ani de la intrarea în UE românii sunt mai degrabă pesimiști, dar consideră că România este un beneficiar net al integrării europene. Dezamăgirea lor vine, în bună măsură, din incapacitatea politicienilor români de a fructifica mai bine această oportunitate în a genera o viață mai bună, de a moderniza infrastructura ori de a reduce corupția dn țară și de a crea unclimat mai democratic. Nu în ultimul rând, neprimirea României, în totalitate, în spațiul Schengen este un motiv de frustrare, dar există speranța, că această problemă se va rezolva în viitorul apropiat.

ÎNTRE OPTIMISM ȘI PESIMISM, ROMÂNII SUNT SCEPTICI CU PRIVIRE LA VIITORUL LOR

Românii intră în campania electorală pentru alegerile europarlamentare cu o stare de spirit generală mai bună decât cea existentă în ultimul an. Dacă pe parcursul ultimului an, mai bine de trei sferturi dintre români spuneau că România se îndreaptă spre o direcție greșită (ex. 76% - în octombrie 2023), la începutul lunii aprilie procentul scade la 67%.

Pesimiștii sunt mai prezenți în rândul persoanelor active (36-65 de ani), printre persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediul rural sau în Moldova. Optimiștii sunt mai degrabă tinerii și persoanele cu educație superioară.

În schimb, jumătate dintre participanții la sondaj apreciază că trăiesc acum mai rău decât în urmă cu 10 ani. Doar trei din 10 români spun că trăiesc mai bine decât în urmă cu un deceniu, iar unul din cinci spune că trăiește la fel.

În proporții mai ridicate decât media spun că trăiesc mai bine decât acum 10 ani respondenții tineri, persoanele cu studii superioare și cei care locuiesc în Transilvania.Mai prost decât în urmă cu 10 ani susțin că trăiesc persoanele între 50 și 65 de ani, dar și cele cu educație scăzută sau cele din Moldova.

În egală măsură, nici speranțele pentru viitor nu sunt foarte optimiste: patru din 10 români cred că vor trăi mai prost peste 5 ani, doi din 10 cred că vor trăi la fel și o treime doar cred că vor trăi mai bine.

CHIAR DACĂ ÎN JUMĂTATE DINTRE FAMILIILE DIN ROMÂNIA CINEVA LUCREAZĂ ÎN UE, INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU POLITICILE EUROPENE ESTE SCĂZUT

În ultimii 10 ani, peste jumătate dintre Români au călătorit într-o țară din Uniunea Europeană și tot peste jumătate au pe cineva în familie care muncește într-o țară europeană. De asemenea, unul din cinci români a lucrat, în ultimii 10 ani, într-o țară din UE, iar unul din 10 români are pe cineva în familie care studiază în Europa.6% dintre participanții la studiu spun că au primit în ultimii 10 ani o finanțare europeană.

Cu toate că foarte mulți români au contact, într-un fel sau altul cu o altă țară din Uniunea Europeană, interesul românilor pentru politicile europene nu este unul foarte crescut. Unul din cinci români spune că nu este interesat deloc de acest subiect, 43% spun că sunt puțin interesați, în timp ce doar o treime se declară interesați de această tematică.

Bărbații, persoanele educate ori cele care locuiesc în orașe sunt respondenții mai interesați de politicile discutate la nivelul UE.

CE A CÂȘTIGAT ȘI CE A PIERDUT ROMÂNIA ODATĂ CU INTRAREA ÎN UE?

Intrarea României în Uniunea Europeană este asociată pozitiv de către români, peste jumătate dintre participanții la studiu susținând că țara noastră a avut mai mult de câștigat odată cu integrarea.

Cei care susțin că țara noastră a avut mai mult de pierdut sunt persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani, cele cu educație scăzută, alături de cele care locuiesc în mediul rural și în Moldova.

De altfel, 54% dintre participanții la sondaj cred că interesele României au fost negociate bine și foarte bine, înainte de primirea țării noastre în UE, un sfert cred că negocierea s-a făcut destul de prost, iar 17% că s-a derulat foarte prost.Bărbații, persoanele active, celor cu studii superioare, cele din mediul rural și din Moldova sunt ușor mai înclinate spre aprecieri negative cu privire la apărarea intereselor României la momentul integrării.

Din perspectiva participanților la sondaj, România a avut de câștigat odată cu integrarea în UE în ceea ce privește: atragerea investițiilor străine, construcția de autostrăzi ori repararea drumurilor, dar și atunci când este vorba despre accesul la servicii de sănătate, despre îmbunătățirea situației grupurilor vulnerabile ori refacerea clădirilor/monumentelor istorice, crearea de locuri de muncă, de politica externă a țării  ori de bunul mers al afacerilor românești.Însă, atunci când este vorba despre agricultura românească, 57% cred că țara noastră a avut de pierdut sub acest aspect odată cu intrarea în UE.Și dimensiunea luptei anticorupție este evaluată în mod negativ de către respondenți.

REPREZENTAREA ROMÂNIEI LA UE: SE POATE MAI BINE

Unul din cinci români se declară foarte nemulțumit de felul în care este reprezentată România la Bruxelles de către parlamentarii români care activează în Parlamentul European și doar 6% spun că sunt foarte mulțumiți, în timp ce câte o treime sunt fie destul de mulțumiți, fie destul de nemulțumiți.

SCHENGEN: O BORNĂ DE NEATINS PENTRU ROMÂNIA?

Opiniile legate de oportunitatea intrării României în spațiul Schengen terestru sunt favorabile, peste 80% dintre participanții la sondaj cred că este bine ca România să fie în acest spațiu. Însă optimismul cu privire la șansele țării noastre de a fi admisă în acest an nu este unul ridicat, doar 45% cred că există, în mod real, această posibilitate, în timp ce restul cred contrariul.

RĂZBOIUL ESTE PRINCIPALA AMENINȚARE LA ADRESA UE ÎN URMĂTORII 5 ANI

Peste 50% dintre români văd mai degrabă optimist viitorul Uniunii Europene, în timp ce 44% îl anticipează cu pesimism.

Războiul este văzut drept principala amenințare pentru Uniunea Europeană în următorii cinci ani de către 40% dintre români. Acesta este urmat, la mare distanță, de terorism (11%), de utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale (9%), de ieșirea din UE a unor state (9%), de imigrație (8%), dar și de dezinformare și fake news (7%).

OPȚIUNEA ROMÂNILOR PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ ESTE FERMĂ

Orientarea europeană a românilor este la cote ridicate; aproape trei sferturi (73%) dintre participanții la sondaj cred că țara noastră trebuie să rămână în UE, în următorii ani. 24% sunt de părere că România ar trebui să iasă din UE, iar proporțiile celor favorabili părăsirii Uniunii sunt mai ridicate în rândul respondenților cu vârste între 36 și 65 de ani, cu educație scăzută și a celor din mediul rural.

Favorabilitatea românilor pentru intrarea Republicii Moldova în UE este destul de ridicată, peste 60% dintre români declarând că sunt de acord ca această țară să fie primită în Uniune.Nu același lucru se întâmplă când vine vorba despre Ucraina; doar 42% dintre cei chestionați ar fi de acord cu primirea acestei țări în Uniune.

Mai puțin dispuși să susțină intrarea celor două țări în UE sunt tinerii și respondenții cu vârste între 36 și 50 de ani. În defavoarea primirii în UE a Republicii Moldova se poziționează mai pregnant și persoanele cu un nivel scăzut de educație și cele care locuiesc în mediul rural.

PARTICIPAREA LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE – MAI SLABĂ DECÂT LA LOCALE

Intenția de participare la alegerile din 9 iunie este mai scăzută în cazul scrutinului pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European decât la cel pentru desemnarea aleșilor locali; 60% dintre participanții la studiu declară că sigur vor vota la europarlamentare față de 69% care declară că vor merge cu siguranță să își exprima votul pentru alegerile locale.

Aproape unul din 10 români (9%) nu știe că în 9 iunie au loc alegeri europarlamentare și locale.