În august 2017, sute de locuitori din zona de coastă din nord-estul Bulgariei au blocat principalul drum internațional care duce de la Constanța la Varna în semn de protest împotriva unei decizii guvernamentale care le interzicea utilizarea terenurilor lor pentru construcții, turism și agricultură. Sentimentul de nemulțumire persistă încă.

„Preocuparea mea este că oameni care nici măcar nu știu unde se află satul Balgarevo și zona Bolata iau decizii pentru noi”, spune Vladimir Rachev, care conduce o mică afacere cu bungalouri turistice în Balgarevo.

Balgarevo este situat în inima uneia dintre cele mai mari zone NATURA de pe coasta de nord a Bulgariei la Marea Neagră. NATURA 2000 este o rețea de zone de protecție a naturii de pe teritoriul UE.

În apropiere se află frumoasa zonă Bolata, cu singura plajă din zonă, înconjurată de stâncile roșii înalte de pe Capul Kaliakra, unde mașinile nu sunt permise și nu există mijloace de transport în comun.

Pentru localnici, agricultura și turismul sunt principalele surse de venit, iar acțiunile autorităților din Sofia sunt percepute ca o amenințare constantă. Pentru o lungă perioadă de timp, nu și-au putut da seama cum ar putea să-și folosească terenul, care este situat în zonele NATURA.

În același timp, cel mai mare parc eolian din țară a fost construit în zona protejată din apropierea satului lor și există și terenuri de golf cu hoteluri în apropiere.

Multe păsări rare și migratoare pot fi văzute primăvara și toamna în Kaliakra, care găzduiește, de asemenea, o serie de păsări rare, cum ar fi pietrarul negru [Oenanthe pleschanka] și o rasă locală de cormoran moțat [Phalacrocorax aristotelis]. Rezervația este, de asemenea, și casă pentru unele păsări rare, precum șoimul dunărean, sfrânciocul cu frunte neagră și multe altele.

Chiar și așa, biodiversitatea este în mod clar amenințată.

„Am crescut aici și am asistat la dispariția speciilor de pești din Marea Neagră într-o perioadă de 20-30 de ani, ceea ce este șocant. Pescuitul este excesiv, reglementările nu sunt respectate”, spune Krasimir Metev din Balgarevo, care dezvoltă acum propria sa afacere de turism durabil.

„Via Pontica, calea păsărilor, trece prin Kaliakra. Îmi amintesc că în copilărie stolurile de păsări înnegreau cerul toamna. Acum au dispărut. Cel mai comun sunet pentru urechile noastre era zgomotul făcut de prepelițe, care, de asemenea, au dispărut”, a declarat el pentru EURACTIV.

Bulgaria se numără printre țările cu cel mai mare procent de arii protejate NATURA 2000, care trebuie să păstreze habitate naturale valoroase pentru generațiile viitoare, dar, în realitate, aceste zone nu sunt realmente protejate de stat, deoarece nu au fost emise acte normative care să stabilească ce se poate și ce nu se poate face cu ele.

O problemă imensă

Ariile protejate Natura acoperă 34,8% din teritoriul țării, plasând astfel Bulgaria pe locul al treilea în UE în ceea ce privește ponderea ariilor protejate, după Slovenia și Croația. Suprafața siturilor Natura din Bulgaria este aproape dublă față de media UE de 18%, potrivit Eurostat.

Performanța de mediu a Bulgariei, în general, lasă de dorit. Spre exemplu, pesticidele care ucid albinele, interzise de UE, sunt încă utilizate în țară.

Criticile din societatea civilă devin din ce în ce mai puternice, susținând că modelul de proiectare NATURA din Bulgaria a fost greșit de la început. Zonele sunt definite fără o bază științifică solidă și nu se aude vocea comunităților locale, ale căror inițiative economice sunt blocate.

Drept urmare, Comisia Europeană a deschis proceduri privind încălcarea dreptului comunitar și Curtea Europeană de Justiție a decis împotriva Bulgariei în privința desemnării și protecției Kaliakra.

Haos

La începutul anului 2019, Comisia a ordonat Bulgariei, Italiei și Germaniei să finalizeze construcția rețelei lor NATURA, ceea ce înseamnă emiterea de ordine care descriu activitățile permise și interzise în fiecare zonă protejată.

Comisia a amenințat cele trei state membre cu proceduri privind încălcarea dreptului comunitar, iar anunțul său a dezvăluit că Bulgaria a desemnat doar nouă din cele 230 de situri de importanță comunitară drept zone speciale de conservare. Cu toate acestea, Ministerul Mediului nu a luat nicio măsură.

Ministrul de mediu de atunci Neno Dimov, care a fost arestat la începutul anului 2020 după o investigație EURACTIV asupra crizei apei din Pernik, a încercat să promoveze modificări controversate la Legea biodiversității.

Reformele urmăreau abolirea ordinelor restrictive pentru zonele NATURA și administrarea acestora la „discreția ministrului”, în loc să se stabilească reguli clare.

Propunerea lui Dimov a dus la un nou conflict între activiștii de mediu, stat și asociațiile de proprietari de terenuri din zonele NATURA. Ecologiștii au susținut că modelul „discreționar” al ministrului invită la corupție.

Ministerul a replicat că restricțiile administrative stricte cu ordine ar îndepărta comunitățile de însăși ideea de NATURA.

„Principiul este că cel mai bun îngrijitor al unui teritoriu este chiar proprietarul, pentru că este al său”, a explicat Miroslav Kalugerov, directorul Serviciului Național pentru Protecția Naturii din cadrul Ministerului Mediului.

Ministrul Dimov a sugerat, de asemenea, eliminarea unor zone din programul NATURA dacă se dovedește că nu există animale și plante care să aibă nevoie de protecție acolo. El a fost arestat la scurt timp după aceea.

Un nou impuls

O nouă evoluție în privința NATURA a fost realizată sub noul ministru Emil Dimitrov, care a emis 25 de ordine în luna iunie. O audiere publică este în curs pentru a declara cincizeci de noi arii protejate pentru protecția habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice, într-o încercare disperată de a evita un nou caz împotriva Bulgariei în fața Curții Europene de Justiție.

„Nu se poate nega faptul că, dacă Dimov nu a emis niciun singur ordin NATURA, în ciuda avertismentului direct din partea Comisiei Europene, noul ministru merge mai departe în această privință", a declarat activistul de mediu Stefan Avramov pentru EURACTIV Bulgaria.

Ecologiștii speră ca timpul pierdut în acest caz nu va provoca noi sancțiuni împotriva Bulgariei. În acest timp, reprezentanții asociațiilor și investitorilor locali au insistat asupra dezbaterilor publice, unde își pot exprima clar viziunea asupra activității economice și pot căuta un compromis între protecția mediului și investiții.

Asociațiile de proprietari de terenuri din zonele NATURA au spus în repetate rânduri că rețeaua ecologică din Bulgaria este confuză. Asociația Națională „Coasta Bulgară a Mării Negre” subliniază că, atunci când zonele au fost determinate, a lipsit o bună expertiză științifică pentru a identifica habitatele exacte ale speciilor valoroase și ale păsărilor cuibăritoare.

În plus, nu a fost folosită oportunitatea de a atrage expertiză internațională și de a aplica cele mai bune practici din UE.

Palma Kaliakra

Cele mai aspre critici din partea Comisiei Europene au vizat zona Kaliakra, unde au fost construite parcuri eoliene și terenuri de golf de-a lungul căilor migratoare ale păsărilor.

În ianuarie 2016, Curtea Europeană de Justiție a condamnat Bulgaria pentru această problemă. Decizia a identificat o serie de proiecte construite cu încălcarea zonei, care a fost vina statului, pentru că nu a definit corect domeniul de aplicare al zonei.

Drept răspuns, Ministerul Mediului și Apelor a decis să utilizeze fonduri europene din Programul de mediu pentru a cumpăra terenuri în zona Kaliakra de la proprietari privați și pentru a proteja zona. Bugetul stabilit este de 10 milioane de euro, cu care vor fi achiziționate 760 de hectare de teren la prețul pieței.

O parte din acești bani ar trebui folosiți pentru despăgubirea proprietarilor pentru taxele de construcție deja plătite pentru unele dintre aceste parcele. Dar, cu doar trei luni rămase până la sfârșitul anului, încă nu se întrevede un final al acestei situații.

[Un material realizat de Dragomir Nikolov și Krassen Nikolov - EURACTIV.bg, editat de Benjamin Fox/Zoran Radosavljevic. Traducerea și adaptarea în limba română - Bogdan Neagu]