Măsurile adoptate de Guvernul României în fața pandemiei de COVID-19 au stârnit preocupări în ce privește drepturile omului, în special privind menținerea ordinii, a libertății de întrunire pașnică și a dreptului la educație, consemnează organizația Amnesty International în raportul său privind situația drepturilor omului în lume, ediția 2020/2021, care examinează în total 149 de state, relatează Agerpres.

În ce privește România, documentul consemnează, pe lângă preocuparea creată în planul drepturilor omului de măsurile antiepidemice, și faptul că romii continuă să facă obiectul unei discriminări sistemice, iar poliția face exces de forță și le aplică tratamente abuzive unora dintre aceștia.

Pe de altă parte, în raport este menționat faptul că o lege adoptată în iunie de parlament privind interzicerea predării noțiunii de identitate de gen în școli a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a estimat că autoritățile române au expulzat în mod ilegal doi cetățeni pakistanezi.

Context

În martie 2020, amintește AI, guvernul român a declarat o stare de urgență ca răspuns la pandemia COVID-19. Această măsură a făcut posibilă derogarea temporară de la un anumit număr de drepturi ale omului garantate de Convenția europeană a drepturilor omului, precum dreptul la educație, dreptul de a circula liber sau dreptul la libertatea de exprimare și asociere. Starea de urgență a fost înlocuită în luna mai cu o "stare de alertă", care era încă în vigoare la sfârșitul anului.Comisia Europeană a continuat să solicite României să anuleze mai multe reforme legislative care reprezentau o amenințare pentru statul de drept, inclusiv independența sistemului judiciar, notează raportul.

Discriminare

Un proiect de lege privind consolidarea legislației antidiscriminare existente era încă în așteptare în Senat, la sfârșitul anului trecut. Acesta are în vedere și alte forme de discriminare - discriminare prin asociere, discriminare încrucișată și segregare - și adaugă cetățenia și culoarea pielii pe lista motivelor interzise de discriminare.

Romi

Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în februarie, romii au continuat să se confrunte cu discriminarea și segregarea, în special în domeniul educației și al ocupării forței de muncă, precum și al accesului la locuințe, fiind în special ținta evacuărilor forțate. În timpul stării de urgență, ONG-urile și mass-media au relatat mai multe cazuri de utilizare ilegală a forței de către poliție, precum și de maltratări la care ar fi fost supuși aceștia. Grupuri pentru drepturile omului și ONG-uri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea populației de romi ca țapi ispășitori în timpul pandemiei și au deplâns o "creștere a discursurilor de ură și rasism" împotriva acestor populații în mass-media și pe rețelele de socializare, în special din partea unor lideri de opinie sau a altor figuri publice influente. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, organismul român responsabil de asigurarea respectării principiului de egalitate, a denunțat declarații discriminatorii împotriva romilor făcute de un ziar local, un membru al parlamentului, un fost șef de stat și un profesor universitar.

Drepturile LGBTI (lesbiene, homosexuali, persoane transgender și intersexuale)

Parlamentul a adoptat în iunie o lege care a interzis în special cursurile și instruirea cu privire la identitatea de gen. Votat în absența unei dezbateri publice, acest text a prevăzut interzicerea "activităților de propagare a teoriei sau a opiniilor privind identitatea de gen în virtutea cărora genul este un concept diferit de sexul biologic și cele două nu sunt întotdeauna identice".

Grupurile pentru drepturile omului și mediul academic au condamnat interdicția, susținând că ar legitima discriminarea împotriva persoanelor LGBTI; textul, care a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la respectarea libertăților academice și a libertății de exprimare, a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională în decembrie.

Dreptul la educație

Deși în 2016 a fost adoptată o lege care interzice segregarea în învățământul primar și secundar, și în pofida orientărilor adoptate ulterior de Ministerul Educației pentru implementarea acestui text, guvernul încă nu pusese în aplicare aceste orientări, la finele anului trecut.

Un studiu realizat de ONG-ul Caritas România a evidențiat dificultățile cu care s-au confruntat copiii din categoriile vulnerabile ale populației în contextul educației la distanță stabilite în perioada lockdownului în vigoare din martie până în iunie, subliniind că elevii romi s-au numărat printre cei mai afectați. Conform acestui studiu, doar 15% dintre copiii din grupurile marginalizate au participat regulat la activități oferite online, în timp ce în medie 83% dintre aceștia au participat la cursuri înainte de pandemie. Printre principalele obstacole în calea participării lor s-au numărat lipsa de echipament tehnic, lipsa de spațiu pentru a studia în mod adecvat în locuințe supraaglomerate și incapacitatea părinților de a oferi sprijinul necesar pentru finalizarea temelor.

Libertatea de întrunire

Ca urmare a deciziei României din martie de derogare temporară de la dreptul de întrunire pașnică, toate adunările publice au fost interzise. Or, grupuri ale societății civile au criticat aceste măsuri, considerate disproporționate. Începând din noiembrie, au fost permise adunări de până la 100 de persoane, cu condiția respectării anumitor reguli de protecție.

Garanții procedurale 

Raportul mai amintește că în octombrie, în cazul Muhammad și Muhammad v. România, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a decis că autoritățile au acționat ilegal în 2012 deportând doi pakistanezi care erau rezidenți legal pe teritoriul țării.

Decizia de deportare a fost luată pe baza unor probe secrete, la care au avut acces doar guvernul și sistemul judiciar, conform cărora activitățile celor doi bărbați constituiau o amenințare potențială pentru securitatea națională a României.

Curtea Europeană a considerat că, în contextul unei proceduri de expulzare, persoanele în cauză aveau dreptul de a fi informate cu privire la elementele factuale relevante care au determinat autoritățile să considere că reprezintă o amenințare la adresa securității naționale și să aibă acces la conținutul acelor documente și informații pe care s-au bazat autoritățile menționate. Atunci când restricțiile sunt esențiale pentru a asigura securitatea națională, acestea ar trebui să fie însoțite de garanții suficiente, a stabilit CEDO, a mai consemnat raportul Amnesty International.