EURACTIV analizează modul în care a evoluat discriminarea minorităților etnice și sociale în țară și modul în care mass-media a jucat un rol în această privință.

„Din 2010, guvernul maghiar a  amenințat în mod sistematic independența, libertatea și pluralismul mass-media, a distorsionat piața mass-media și a împărțit comunitatea jurnalistică din țară, ajungând la un control fără precedent asupra mass-media, într-un stat membru al UE”, arată un raport publicat anul trecut de șapte organizații de monitorizare a mass-media. Spațiul pentru vocile independente s-a redus semnificativ, iar în acoperirea jurnalistică a problematicii minorităților și în mass-media de stat și pro-guvernamentale discursul devine tot mai discriminatoriu.

• Market plurality 2020: 75% high-risk in Hungary - Media Pluralism Monitor, country Report: CMPF, p. 12

În timpul crizei migrației din 2015, documente au relevat că au existat instrucțiuni editoriale, în mass-media de stat, să nu fie arătați copii în imaginile cu refugiați și migranți. „Este mult mai greu să induci frică arătând o familie în care tatăl, mama, copiii încearcă să supraviețuiască împreună și este mult mai ușor să induci teama când sunt arătați 10-12 bărbați tineri în imagine”, a explicat Ágnes Urbán, expertă în organizația de tip think-tank Mérték. Ea a adăugat că imaginile editate în așa fel „prezentau o problemă uluitoare și de nerezolvat telespectatorilor” și au contribuit la reprezentarea „problemei ca amenințare”. 

„Evident, corect ar fi fost să fie ilustrate destinele umane, cum au ajuns acei oameni aici, de ce au venit, cum au simțit că le era mai bine să plece, chiar și în acele condiții, decât să stea acasă.”, adaugă Urbán.

De la criza refugiaților, mass-media de stat și pro-guvernamentale au căutat noi grupuri sociale minoritare care să fie luate în vizor, sugerează analiștii.

„Campania anti-migrație își epuizase resursele, la un moment dat”, a spus Tamás Dombos, membru al consiliului de administrație de la Háttér, o organizație a societății civile LGBTQI. În opinia lui Dombos, guvernul „testa” potențialul de comunicare în diferite grupuri minoritare, inclusiv în rândul romilor, cea mai mare minoritate etnică a țării, dar „LGBTQI a fost de departe cea mai țintită”.

De la începutul anului 2020, Ungaria a interzis cetățenilor să-și schimbe în mod legal sexul și a modificat legislația adopției la cuplurile căsătorite, prin eliminarea căilor de adopție pentru cuplurile gay, precum și modificările constituționale care definesc că „mama - este o femeie, iar tatăl - un bărbat.” 
Controversata lege a presei din Ungaria, unul dintre primele proiecte adoptate după venirea la putere a Fidesz în 2010, enumeră printre obiectivele serviciului public audiovizual „respectarea instituției căsătoriei și a valorii familiei”. Totuși, această lege nu a fost utilizată până acum pentru a cenzura materialele jurnalistice favorabile LGBTQI, cel puțin până acum, potrivit lui Dombos. „La momentul adoptării modificărilor legsilative, multă lume s-a temut serios că vor exista forme de represiune asupra oricărui reportaj despre problemele LGBTQ, acum cred că aceste temeri erau nefondate, din punct de vedere juridic”, a spus el. 

Cu toate acestea, absența conținutului LGBTQI prietenos de la radiodifuzorii naționali a fost flagrantă, iar guvernul a trebuit să respingă acuzațiile de anul trecut că Ungaria nu va participa la Eurovision 2020 deoarece „este prea gay”. Presa maghiară neagă afirmațiile că Eurovision 2020 este „prea gay”. 

Ungaria nu va participa la Eurovision 2020, concursul anual de muzică, a cărui ediție de anul viitor este organizată la Rotterdam. Au apărut relatări că motivul a fost numărul mare de participanți LGBTQ +, contrar opiniilor conservatoare ale guvernului lui Viktor Orbán. 

În același timp, protecția majorităților sociale este aplicată cu strictețe. Organismul de supraveghere a amendat un canal în această primăvară pentru difuzarea unui secvențe în care primarul liberal al districtului 7 al capitalei, Péter Niedermüller, spunea că, dacă „ar fi să scăpăm” de grupurile către care se îndreaptă ura în această țară – referindu-se la migranți, romi și alții - „ar rămâne un amestec îngrozitor, de mijloc, fomat din bărbați albi, creștini, heterosexuali”, și de femei. 

În mod similar, Coca Cola a fost amendată anul trecut pentru desfășurarea unei campanii de bannere care înfățișau cupluri gay sărutându-se, deoarece afișele pot „afecta dezvoltarea fizică, mentală, emoțională și morală a copiilor și adolescenților”. 

Mai mult decât atât, au apărut semne de autocenzură. În 2014, s-a relatat despre RTL Klub, cel mai mare canal independent din Ungaria, deținut de grupul german RTL, că a tăiat scenele cu doi tineri bărbați care se sărutau, dintr-un serial pentru adolescenți. 

Anul trecut, un studiu realizat de Urbán pentru Mérték a estimat că punctele de lucru pro-Fidesz acopereau 77,8% din întregul segment de știri și afaceri publice, pe piața media din Ungaria.

RTL Klub, ultimul mare difuzor comercial independent cu un segment de știri care ajunge la un public larg, a jucat anterior un rol important în portretizarea diversității societății maghiare. 

La începutul anilor 2000, RTL încerca în mod deliberat să arate o imagine mai diversă a societății maghiare. Telenovela sa, Barátok Közt (Între prieteni), difuzată la televiziune din 1998, a interpretat personaje gay și romi, dependenți de droguri și persoane cu dizabilități.

Cum am ajuns aici? După căderea comunismului, se părea că Ungaria era pe cale să dezvolte o piață media diversă, în stil occidental. Importanți giganți mass-media germani precum Axel Springer, ProSiebenSat.1, Funke Mediengruppe au intrat în țară, alături de grupul elvețian Ringier și de cel finlandez, Sanoma. „Ceea ce a fost un semn îngrijorător este că destul de repede s-a dovedit că aceste companii nu operează în Ungaria în conformitate cu aceleași standarde profesionale ca în țările lor de origine”, a spus Urbán pentru EURACTIV. 

„De fapt, au tratat aceste piețe din Europa de Est sau, cel puțin, din Ungaria ca pe o activitate de piață din care se pot lua dividende, dar nu s-au ocupat prea mult de ceea ce se întâmplă în profesie”, a spus ea. 

„Retrospectiv, este clar cât de mult a fost o greșeală și cât de mult o astfel de practică a deteriorat piața media din Ungaria”. 

Criza financiară din 2008 și mediul de reglementare, împreună cu tendințele globale, cum ar fi migrarea veniturilor din publicitate către platformele tehnologice, au creat un teren fertil unde a fost „surprinzător de ușor să fie destabilizate o serie de redacții. Nu a existat, într-adevăr, rezistență din partea companiilor, nici nu aș spune că a existat rezistență din partea consumatorilor ". 

Unii jurnaliști demisionează în bloc
Jurnaliștii înșiși au opus o rezistență semnificativă, cu demisii în masă la Origo în 2014, Vs.hu în 2016 și cel mai recent, la Index.

Până acum, toate grupurile media internaționale au ieșit din Ungaria, cu excepția RTL și Ringier Axel Springer, aceasta din urmă, creat în urma unui parteneriat 50-50 între omonimii săi, pentru activitățile lor din Europa Centrală și de Est.

Cu toate acestea, Ringier Axel Springer oferă o acoperire redusă a afacerilor publice de actualitate și se concentrează mai mult pe tabloide, stil de viață și divertisment.

„Din punctul de vedere al publicului maghiar, parcă s-ar fi retras de pe piață” , a subliniat Urbán.

„Chiar cred că este rușinos că investitorii străini ajung să fie reprezentați, de fapt, de un canal comercial [RTL Klub], acesta este singurul care contrabalansează mass-media de propagandă ale guvernului Orbán”, a adăugat ea.

Criticii spun că cel mai puternic instrument pe care UE îl are pentru a interveni pe piața ungară a mass-media este dreptul concurenței, deoarece piața este dominată de Fundația pentru presă și mass-media din Europa Centrală (KESMA), un conglomerat aliat lui Orbán care cuprinde aproape 500 de grupuri media.

În 2016, think-tank-ul Mérték și fostul europarlamentar Benedek Jávor au depus o plângere la Comisia Europeană în legătură cu finanțarea excesivă a mijloacelor de difuzare publice din Ungaria, dar executivul european nu a răspuns încă.

În octombrie, șefa competiției UE, Margrethe Vestager, a spus că „regulile UE de ajutor de stat nu vor garanta pluralitatea mass-media - ar trebui ca statele membre să protejeze acest lucru”. Urbán consideră că blocul trebuie să asigure, de asemenea, o finanțare mai directă pentru rapoarte independente, proiecte de investigație și programe de schimb pentru tinerii jurnaliști, pentru ca aceștia să capete experiență în jurnalismul din străinătate. În plus, economistul a spus, „este absolut esențial” modul în care agențiile de publicitate, fabricile de automobile, lanțurile de retail și alte companii comerciale străine prezente în Ungaria își cheltuiesc bugetele de publicitate. "În esență, supraviețuirea mass-media independente depinde de faptul dacă acestea vor îmbogăți mass-media guvernamentale sau vor acorda în mod conștient atenție asigurării faptului că actorii independenți primesc și bani publicitari", a spus Urbán.

[Editat de Zoran Radosavljevic; traducere și adaptare în limba română de EURACTIV.ro]