Pe măsură ce epidemia a început să se răspândească în afara Chinei, politicienii, în special președintele SUA, Donald Trump, și unele publicații au început să folosească termenul „virus chinezesc” atunci când se referă la COVID-19.

În timpul primului lockdown de la începutul acestui an, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a menționat într-un raport faptul că s-a înregistrat o creștere a cazurilor de abuzuri de natură rasistă împotriva persoanelor percepute ca fiind de origine chineză sau asiatică în UE.

"Pandemia de COVID-19 a generat o creștere a incidentelor rasiste și xenofobe împotriva persoanelor (percepute a fi) de origine chineză sau asiatică, printre care insulte verbale, hărțuire, agresiune fizică și discursuri de instigare la ură în online", se precizează în raport. De asemenea, persoanele de origine asiatică din Europa s-au confruntat cu discriminarea în contextul accesării serviciilor de sănătate.

La sfârșitul lunii ianuarie, o asiatică din Franța s-a plâns, într-o postare anonimă pe Facebook, de faptul că această criză sanitară a alimentat discursurile de instigare la ură și actele rasiste împotriva persoanelor ”etichetate” ca fiind de origine asiatică.

Postarea a apărut în perioada în care un ziar regional din Franța, Le Courier Picard, a declanșat un scandal prin folosirea unor titluri inflamatorii precum „Alerte jaune” (alertă galbenă), alături de imaginea unei chinezoaice care purta o mască de protecție.

Așa a început pe rețelele de socializare campania #JeNeSuisPasUnVirus.

Manifestări similare ale rasismului la adresa asiaticilor au fost făcute implicit sau explicit în alte publicații din blocul comunitar și din întreaga lume, declanșând o campanie globală pe Twitter sub hashtag-ul #IAmNotAVirus.

Dar, deși numeroase persoane au vorbit despre ostilitatea și discriminarea pe care le-au experimentat în contextul COVID-19, multe publicații au continuat să (re)producă imagini și stereotipuri anti-asiatice, susțin experții.

Organizația germană „Korientation” a adunat exemple de articole discriminatorii apărute în media începând din aprilie, în timp ce Belltower.News a făcut acest lucru cu articole publicate începând din februarie.

„Relatările din mass-media nu sunt inocente”, explică pe site-ul său Korientation, apelând „la responsabilitatea tuturor profesioniștilor din mass-media pentru a lucra într-un mod nediscriminatoriu și pentru a nu stigmatiza grupuri de oameni”.

„Imaginile trezesc asociații, limbajul creează realitate și cuvintele duc la acțiuni”, avertizează raportul.

În același timp însă, creșterea rasismului împotriva asiaticilor în timpul pandemiei COVID-19 a devenit și un fel de catalizator pentru conștientizarea discriminării.

„Singurul lucru pe care mass-media și jurnaliștii ar trebui să-l facă și îl fac este să relateze ce se întâmplă și cum”, a declarat pentru EURACTIV specialistul în media Joachim Trebbe de la Freie Universität din Berlin, întrebat ce învățăminte ar trebui să tragă mass-media din aceste experiențe.

„Discriminarea președintelui SUA împotriva țărilor asiatice și a cetățenilor acestora, în special a Chinei, văzută ca sursă conspirativă a pandemiei, ar fi trebuit să fie doar (și în cele din urmă a fost) pusă față în față cu faptele, lucru ce a ajutat la respingerea teoriei conspirației și a expus în cele din urmă afirmațiile lui Trump ca fiind rasiste și discriminatorii”, a spus Trebbe.

Discursul instigator la ură în mediul online

Rezultatele raportului FRA au subliniat că ceea ce apare pe rețelele sociale este, adesea, o reflectare a ceea ce se întâmplă în lumea reală.

În SUA, cercetările efectuate de Digital Forensics Lab al think-tankului  Atlantic Council au arătat că a existat o creștere semnificativă a postărilor de pe rețelele de socializare care foloseau etichetări precum „virusul chinezesc”, după ce astfel de termeni au fost folosiți în conferințe de presă sau emisiuni de știri de către politicieni americani.

Platformele de socializare Twitter, Instagram, Facebook și TikTok s-au confruntat cu critici  intense în legătură cu dezinformarea și știrile false de la declanșarea pandemiei de  COVID-19.

În multe cazuri, aceste platforme au început să afișeze avertismente și să se asigure că sursele de încredere privind COVID-19 sunt promovate în feed-ul sau căutările utilizatorilor.

Întrebat dacă mass-media tradițională servesc  drept catalizator al rasismului pe rețelele sociale sau viceversa, Trebbe a spus că „rețelele de socializare devin, într-adevăr, din ce în ce mai mult autoritatea pentru agenda mass-media convenționale”.

„Nu aș vorbi de «catalizatori». Este mai degrabă un «efect de lupă»”, a spus el.

[Editat în limba engleză de Zoran Radosavljevic, traducerea și adaptarea în limba română EURACTIV.ro]