Statul va taxa fiecare ambalaj reciclabil cu mai puțin de un leu, iar cetățenii vor decide ce vor face cu acestea, spune ministrul mediului, care speră, astfel, că vom termina „cu toată mizeria de pe albia râurilor și cu gropile de gunoi”.

Uniunea Europeană vrea să reducă drastic volumul de deșeuri municipale în următorii ani, iar România este de mulți ani restanțieră la capitolul mediu în Europa.

La nivelul Uniunii Europene, România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

În prezent, România mai trebuie să închidă 54 de depozite de deșeuri neconforme, dintre care 15 municipale, a declarat joi, la Europa FM, ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

Parlamentul European și-a exprimat în această săptămână susținerea pentru țintele propuse, iar obiectivele vor deveni tot mai ambițioase.

Astfel, până în 2025, cel puțin 55% din deșeurile municipale (din gospodării și de la companii) trebuie reciclate, iar ținta va crește la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035. Un procent de 65% din ambalaje va trebui să fie reciclat până în 2025 și de 70% până în 2030 (ținte separate sunt specificate pentru diferite ambalaje, cum ar fi hârtia, cartonul, plasticul, sticla, metalul și lemnul), potrivit unui comunicat al legislativului european.

Tot mai puține gropi de gunoi

Propunerea legislativă limitează la maximum 10% procentul din deșeurile municipale care pot fi depozitate începând cu 2035.

Textilele și deșeurile toxice din gospodării vor fi colectate separat începând cu 2025. Din 2024, deșeurile biodegradabile vor fi colectate fie separat, fie reciclate acasă prin compost, potrivit legislației privind deșeurile adoptate de Parlamentul European.

România stă prost la capitolul gropi de gunoi neconforme, iar Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României încă de anul trecut pentru că nu a închis în termenul agreat 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme. Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a UE și pentru că nu a revizuit și adoptat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu Directivele privind deșeurile și economia circulară.

Acum, ministrul Grațiela Gavrilescu spune că, din cele 68, au mai rămas de închis 54, dintre care 15 sunt municipale și 29 sunt depozite de deșeuri periculoase și nepericuloase. potrivit ministrului, urmează alte trei închideri de depozite municipale (Huși, Bârlad și Negrești, toate din județul Vaslui). „Mai sunt cinci depozite care urmează să fie închise, dar au stadii diverse de închidere: Tuzla (județul Constanța), Municipiul Brașov, Zărnești (județul Brașov), Bulicenii (Vatra Dornei) și Hârlău (județul Iași). Există, de asemenea, șapte depozite în care lucrările nici măcar nu au fost inițiate”, a spus Gavrilescu, citată de Agerpres.

Taxa pe ambalajele reciclabile 

Pentru a mai reduce din deșeuri, Guvernul speră să motiveze financiar cetățenii prin impunerea unei taxe pe ambalaje. Grațiela Gavrilescu spune că forma finală a proiectului va fi prezentată săptămâna viitoare și în maxim două-trei săptămâni Guvernul va putea emite Ordonanța de Urgență.

„Important este că eu, cetățean Grațiela Gavrilescu, pot să aleg dacă dau din proprietatea mea deșeul pe care îl produc din ambalaje salubristului, dacă mă duc la un colector sau dacă mă duc la o cumpărătură, la un anumit retailer și merg la instalația de depunere a acestor deșeuri de ambalaje, iar în schimbul lor primesc un tichet și după aceea merg la cumpărături, la casă, și mi se scade din factura pe care o achit”, a explicat ministrul.

 

„Românul este cel care va decide ce face cu proprietatea lui. Terminăm, astfel, cu toată mizeria de pe albia râurilor și cu gropile de gunoi”.

 

La jumătatea lunii martie, ministrul mediului declara că propunerile privind valoarea garanției pe care cetățenii ar urma să o plătească la fiecare achiziționare de produs în ambalaj reutilizabil sunt de 0,5-0,6 lei/bucată.

În prezent, prin intermediul Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, se propune ca autoritățile administrației publice locale să aibă obligația să asigure colectarea separată pentru cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale.