„Nu cred că se pune problema interzicerii încălzirii cu lemne în România. Pe măsură ce vom dezvolta distribuția de gaze naturale, și noi ne-am propus acest lucru, sigur că oamenii vor vedea că este mai simplu, mai comod să folosească pentru încălzire gazul decât lemnul de foc”, a spus Virgil Popescu marți, într-un interviu acordat EURACTIV.

„Prin PNRR nu s-a interzis folosirea lemnului de foc, ne-am angajat că vom face până în 2023, dacă nu mă înșel, o legislație care să spună cum va evolua încălzirea pe lemne, cu biomasă în România, nu că vom interzice încălzirea cu lemne a populației”, a precizat ministrul Energiei.

În România, numărul gospodăriilor care utilizează lemn de foc pentru încălzire este de peste 3,5 milioane, reprezentând aproape jumătate din totalul gospodăriilor, la nivel național. În ultimele săptămâni, presa a rostogolit informații privind o presupusă intenție a guvernului de a se renunța la încălzirea cu lemne din 2023, informație calificată de Cristian Ghinea, cel care a negociat PNRR ca ministru al fondurilor europene, drept fake news.

Virgil Popescu a amintit că, din Fondul de Modernizare, instrument lansat de Uniunea Europeană pentru finanțarea investițiilor în modernizarea sectorului energetic din zece state europene, printre care și România, pot fi susținute investiții în proiecte de utilizare a biomasei pentru producerea de energie.

România intenționează ca aproximativ 30% din energia consumată în 2030 să fie din surse regenerabile, dar activiștii în domeniul mediului și sectorul energiei verzi consideră că obiectivul este prea puțin ambițios.

Prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) adoptat recent de guvern, România își propune o țintă de 30,7% din consumul final de energie care să provină din surse regenerabile.

„Noi ne-am asumat niște ținte și în general România și le-a îndeplinit”, spune Virgil Popescu, adăugând că realitatea anului 2030 ar putea fi mai aproape de cerințele susținătorilor energiei verzi.

„Atâta timp cât avem la dispoziție fondul de modernizare nu văd de ce nu am accelera acest proces. 70% din fonduri se duc spre zona asta, iar prețul certificatului de CO2 a crescut, deci a crescut și bugetul în partea cealaltă”, a explicat ministrul.

Fondul de modernizare este constituit dintr-o alocare de 2% din cantitatea totală de certificate scoase la licitație, astfel că o creștere a prețului acestor certificate de emisii duce automat și la majorarea valorii fondului și, deci, a alocărilor pentru investiții.

De altfel, ministrul a precizat că există o linie specială de finanțare pentru biomasă în acest fond. „Nu suntem împotriva folosirii biomasei, suntem împotriva tăierii pădurilor. Nu tăiem pădurea ca să facem lemne de foc, ci folosim deșeuri din lemn, deșeuri din alte culturi”, a menționat el.

„Recent, în România a venit un investitor norvegian care vrea să investească 800 de milioane de euro în producerea de peleți din diverse tipuri de biomasă care pot înlocui cărbunele și, evident, investiții de acest fel sunt binevenite. Orice investiție care produce mai puține emisii de CO2, care produce o energie mai curată este binevenită în România”, a mai spus Virgil Popescu.