Guvernul are pe masă noul Plan Național de Relansare și Reziliență (PNRR), care include „reforme esențiale pentru modenizarea României”, după cum susține Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

„Pe lângă investiții, PNRR este despre reforme. Este un plan național de relansare și, fără reforme, cu bani nu rezolvi totul, trebuie și schimbări. De asta sunt mândru că am inclus în această versiune a documentului niște reforme esențiale pentru modernizarea României”, a spus Ghinea într-un briefing de presă susținut după ședința de guvern de vineri.

PNRR include reforme și idei de investiții pentru atragerea unor fonduri de aproape 30 de miliarde de euro, puse la dispoziție de Comisia Europeană prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Pentru moment, a precizat Ghinea, PNRR include investiții de 41 de miliarde de euro, care vor fi reduse spre valoarea alocată României în urma negocierilor cu Comisia.

După aprobarea în Guvern, planul va fi transmis Comisiei, urmând ca forma finală a acestuia să fie definită după negocieri bilaterale. Ghinea a precizat că România ar putea primi în toamnă 13% din valoarea totală alocată României ca prefinanțare.

Investiții verzi

Varianta actualizată a PNRR include investiții de circa 15 miliarde de euro la pilonul 1 - „Tranziția verde”. 

Dacă planul ar fi aprobat în forma propusă, 5 miliarde de euro ar urma să fie alocați pentru investiții în transport feroviar și mobilitate urbană, alte 4 miliarde de euro ar urma să fie alocate pentru sistemul național de gestionare a apei, în timp ce pentru investiții în energia regenerabilă ar fi un buget de 1,3 miliarde euro. De asemenea, sunt prevăzute 1,3 miliarde de euro pentru managementul deșeurilor și 2,2 miliarde de euro pentru reabilitare termică și pentru renovarea clădirilor cu risc seismic.

Conform regulamentului MRR adoptat de UE, 37% dintre fondurile puse la dispoziția statelor membre trebuie investite în proiecte care să contribuie la tranziția verde.

Măsurile sprijinite de mecanism și incluse în planurile de redresare și reziliență ale fiecărui stat membru ar trebui, de asemenea, să prevadă un cuantum care să reprezinte cel puțin 20 % din alocarea planului de redresare și reziliență pentru cheltuielile digitale.

Peste 4 miliarde de euro pentru digitalizare

În acest sens, guvernul propune investirea a peste 4 miliarde de euro pentru capitolul „Transformare digitală”. 

Printre proiectele cuprinse în PNRR se numără digitalizarea sănătății, dar și mult-discutata reformă a sistemelor fiscale, cu ajutorul informatizării, crearea cloud-ului guvernamental și interconectarea sistemelor IT din administrația publică. În același timp, pentru digitalizarea educației sunt alocate aproape 800 milioane de euro.

Reformele propuse

Printre reformele menționate de ministrul Cristian Ghinea se numără reforma sistemului de pensii.

„Mă aștept de la această reformă să diminueze problema pe care toți românii o resimt, a pensiilor speciale, mă aștept să ne îndreptăm spre acel principiu care trebuie să fie sfânt: pensie după contributivitate”, a subliniat ministrul.

Ghinea a vorbit și despre reforme fiscale, precum conectarea caselor electronice de marcat astfel încât să se poată avea, în timp real, prin mijloace digitale, volumul de încasări și veniturile la bugetul de stat să crească fără ca impozitele să fie majorate.

De asemenea, el a vorbit de reforma guvernanței școlilor, reforma Casei Naționale de Asigurări, dar și de „reforma profundă a asistenței sociale”, prin legea venitului minim de incluziune. „Este o lege dată de Parlament în 2016, care nu a fost implementată, o reformă socială lucrată împreună cu Comisia Europeană și Banca Mondială și pe care vom începe să o implementăm prin acest program prin care acoperim o parte din șocul bugetar pe primii 3 ani”, a adăugat ministrul.

O altă reformă la care a făcut referire Cristian Ghinea vizează partea de păduri și are în vedere instalarea unor mijloace moderne, digitale, de urmărire a masei lemnoase, a camioanelor care transporta lemnul. În plus, va fi reorganizat sistemul astfel încât companiile prelucrătoare să nu mai intre ele în pădure să taie lemn, ci vor fi organizate depozite și o bursă a lemnului, pentru ca "tăierile ilegale să nu mai intre în industrie". Totodată, va fi realizată "o reformă profundă a companiei Romsilva, la care Ministerul Mediului s-a angajat", a mai spus el.