Valea Lungă, Langenthal în germană, din județul Alba, este singura comună din Transilvania cu un primar de la AUR (Alianța pentru Unitatea Românilor). Întemeiat de sași, satul mai păstrează configurația și arhitectura de inspirație germană, sătenii lui vorbesc germana – pentru că majoritatea au făcut școala primară și grădinița în această limbă –, iar tinerii, mulți dintre ei, lucrează în Germania. Alții sunt angajați la concernul german din Blaj sau la Romgaz Mediaș. Sau muncesc în Olanda, Spania, Italia.

Valea Lungă a fost condusă timp de 16 ani de un primar PNL, iar din toamna trecută a devenit singura localitate cu un primar AUR din Transilvania.

foto: stradă din Valea Lungă - PressHub.ro - Ruxandra Hurezean

Satul arată prosper, are case renovate, castel și parc dendrologic, spațiu de joacă, școală modernă, centru social pentru copii și bătrâni, grădiniță nouă, cămin cultural, bancă, gară, străzi asfaltate, poduri și rigole. Aproape fiecare casă are mașina la poartă și utilaje agricole în curte, o forfotă de toamnă animă locul încă de la intrare. Se lucrează la întărirea unui taluz care străjuiește șoseaua principală. Deasupra lui, un șir de case toate cu etaj, anunță o localitate de oameni înstăriți.

„Mulți au lucrat în străinătate și au trimis bani acasă de s-au făcut gospodăriile astea, cum le vedeți”, ne explică Ana Gabor care străbate satul de dimineață. Tocmai i-a murit soțul și trebuie să întocmească „tot felul de acte” pentru a-i moșteni pensia după anii lucrați la Copșa Mică, unde afăcut naveta, 40 de km zilnic. Avea pensie 1.400 de lei.

Cum se trăiește în Valea Lungă? „Greu. Tinerii sunt plecați, bătrânii nu pot munci. Ajutoarele pentru iarnă se dau greu. Mie mi l-au refuzat că am teren, cu trei ari în plus peste lege. Primarii sunt pentru ei. Așa e lumea, fiecare pentru el”. De partidul AUR n-a auzit „până n-or venit cu alegerile prin sat”. „Dar noi l-am votat pe cel de acum că îl știam, nu pentru ce partid e”, explică Ana opțiunea satului. Crede că politica este problema în țară, neînțelegerile dintre politicieni și schimbările prea dese. 

Cerul satului e străpuns de turlele a patru biserici: ortodoxă, catolică, evanghelică, unită cu Roma. Prin Valea Lungă trece trenul, iar dacă asculți bine, la amiază poți auzi clopotele Catedralei din Blaj. Dealurile, cândva pline de viile sașilor, înconjoară cuibul protector de case.

Longenduel, în săsească, avea numeroase pivnițe pe sub pământ, unele se mai păstrează și astăzi. Ni le arată Petru Rădac, preotul ortodox. Se întindeau pe sub grădini și case, se mai văd în spatele Monumentului dedicat victimelor din cele două războaie.

Preotul locuiește într-o casă construită pe la 1850, așezată pe pieptul dealului, cu fața la soare și la sat. Are în jur de 50 de ani. Se pregătește pentru o înmormântare, la ora 13 trebuie să fie acolo. A avut și victime de Covid. O femeie de 69 de ani tocmai a murit. Este vaccinat și-i sfătuiește pe oameni să facă la fel.

„Din păcate, nu-s prea vaccinați pe aicea. Eu le-am spus că fiecare pentru el face, și să nu ne luăm după toate prostiile de pe internet și după toate gogomăniile pe care le mai transmit și ai noștri, unii dintre ei călugări. În loc să-și vadă de treaba lor, să se roage acolo în mănăstire, se apucă să vorbească tot felul de gogomănii. Să-și vadă de treaba lor!”

„Primarul care a fost înainte era de la PNL. A reușit să facă multe, el a făcut tot ce se vede nou pe aici… în 16 ani ai timp. Și acum, na!, după atâta vreme, te uzezi ca om și ca primar. N-a mai coborât printre oameni, era cam pe sus cu nasul și poporul te sancționează. Băiatul ăsta, noul primar, a mai candidat și acum patru ani, din partea ALDE, parcă, și atunci n-a luat. Pe urmă a găsit soluția cu ăștia, cu AUR-ul.” 

Cum a convins AUR-ul să fie votat în sat? „Nu AUR-ul”, răspunde preotul, „că nu se știa de el, ci omul. Ei l-au votat pe Dănuț, nu partidul. Eu le-am spus de la început: măi fraților nu contează la ce partid sunteți, treceți la PNL că rezolvați problema, de acolo vin bani destui. Acum vedeți că nu au bani. N-au mai făcut nimic, din primăvară până acum doar acolo la intrare se lucrează și aia e o lucrare moștenită de pe vremea celuilalt care se finalizează. Nu le dau aștia finanțare, că la Blaj e PNL, la județ, PNL. Primarul de dinainte s-a aliat cu unul de la UDMR, inginer în primărie și mergeau la București. Au obținut bani și declararea comunei defavorizată, că era lângă Copșa Mică, asta a adus avantaje. Și la subvențiile de la APIA s-a văzut că erau mai mari”.

Citiți continuarea pe PressHub.ro.