Trei mari organizații de pensionari au cerut marți Guvernului să respecte legislația în vigoare, care prevede majorarea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie, și au avertizat că, în caz contrar, vor acționa Executivul în instanță și vor organiza mitinguri de protest, scrie Agerpres.

Cele trei organizații sunt Federația Națională a Pensionarilor din România, Uniunea Generală a Pensionarilor din România și Federația Națională "Unirea" a Pensionarilor din România, care susțin că reprezintă interesele a aproape 5 milioane de pensionari.

Președintele Federației Naționale "Unirea" a Pensionarilor din România, Dumitru Cojanu, a propus, ca sursă de finanțare prin care Guvernul să poată majora cu 40% pensiile, amânarea cu un an sau doi a transmiterii contribuțiilor obligatorii pentru pensiile administrate privat - Pilonul 2.

„Dacă chiar este o problemă pandemia, și într-adevăr este acel șomaj tehnic, acele unități care și-au încheiat activitatea, nu și-au dus activitatea în continuare, nu mai vin contribuții din această cauză, există o rezervă uriașă, și noi am propus-o, ca suma care se transferă la fondurile administrate privat, acea sumă de 9 miliarde care spuneam că este în bugetul pentru anul acesta, poate să fie amânată, prorogată cu un an sau doi, că într-adevăr anul acesta este o problemă, și atunci sunt destui bani ca să se asigure acel 40% prag de creștere a pensiilor pe care le avem. Aceste lucruri nu sunt văzute și nu sunt aplicate de Guvern în ceea ce privește sustenabilitatea. Se vorbea de problema datoriilor pe care le au companiile la bugetul asigurărilor sociale de stat. Avem lista lor: 18 miliarde. Cât din acestea vin să susțină această acțiune (de creștere cu 40% a pensiilor, n.r.) care este pentru acest an? Guvernul nu spune nimic de acest lucru. I-am arătat ministrului de Finanțe aceste probleme”, a afirmat Cojanu.

La rândul său, președintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România, Toma Neamțu, a enumerat alte propuneri pentru sursele de finanțare necesare majorării pensiilor de la 1 septembrie.

„Domnului ministru Cîțu i-am transmis noi niște propuneri pe care le aveam și care unele se știu, le știa și dânsul. Trebuie să acționăm cu fermitate pentru eliminarea muncii la negru, crearea unui număr important de locuri de muncă, aplicarea unei strategii motivante intersectoriale care să combine politici de ocupare cu programe educaționale și de formare profesională, dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu, solicitarea justificării marilor averi dobândite - imobile, conturi bancare, pământ, care nu sunt recuperate. Deci, primesc sancțiuni, fac închisoare, ba mai mult, sunt și eliberați mai devreme dacă scriu o carte, dacă au activitate bună. Dar rămân cu averea. De ce nu se adoptă sistemul care e în Portugalia, în Statele Unite? Să i se confiște averea și să i se dea și o penalitate de, să zicem, 25% din suma delapidată. Să nu mai facă închisoare, dar să avem bani. Impozitarea progresivă a fondului excedentar individual de locuințe, impozitarea apartamentelor, caselor închiriate: sunt mulți proprietari de apartamente și case care eludează legea și nu se prezintă la Administrația Financiară să-și declare impozitele”, a afirmat Toma Neamțu.

De asemenea, acesta a propus și apelarea la rezervele Băncii Naționale.

„Deci, trebuie găsite niște pârghii care depindeau de dânsul (de ministrul Finanțelor, n.r.) - fiind din luna noiembrie, trebuia să treacă la aceste măsuri. Nici acum nu e târziu. Restrângerea uriașelor datorii față de stat a unor agenți economici - mulți sunt iertați, și nu înțelegem de ce -, eradicarea sau cel puțin diminuarea corupției, control mai sever la graniță, prin confiscarea produselor ilegale care sunt introduse în țară. Și ultima măsură, care cred eu că e bună: apelarea și la rezervele și fondul Băncii Naționale a României, care reprezintă o altă soluție, deoarece acestea sunt supradimensionate și pot sprijini fondul de pensii cel puțin 2-3 ani. Domnul guvernator mereu se vaită că nu sunt bani, dar rezerva e constituită”, a afirmat Toma Neamțu.