Populația rezidentă în România a ajuns la 19,524 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2018, în scădere cu 120.700 de persoane față de anul precedent, potrivit unui comunicat emis miercuri de INS.

INS notează că România continuă să fie o țară de emigrare. Soldul migrației internaționale în anul 2017 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților cu peste 53.000 de persoane. Astfel, dacă 219.327 persoane au părăsit țara, România a atras 165.946 de cetățeni ai altor state.

Totuși, principala cauză a scăderii populației o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate a depășit numărul născuților-vii cu 71.125 persoane).

Cercetarea INS arată, totodată, că fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze în România, cu 116,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani.

Ecartul dintre populația vârstnică de 65 ani și peste și populația tânără de 0-14 ani a ajuns, la 1 ianuarie 2018, la 513.000 de persoane, respectiv 3,551 milioane de persoane față de 3,038 milioane de persoane, în creștere față de 439.000 persoane, la 1 ianuarie 2017.

La 1 ianuarie 2018, populația rezidentă din mediul urban a fost de 10,498 milioane de persoane, în scădere cu 0,3% față 1 ianuarie 2017. Populația feminină a fost de 9,980 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% față de aceeași dată a anului precedent.

Ponderea populației de 0-14 ani în total populație s-a menținut la valoarea determinată pentru 1 ianuarie 2017 (15,6%), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere de 0,4 puncte procentuale (de la 17,8%, în 2017, la 18,2%, la 1 ianuarie 2018).

Populația rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetățenie română, străină sau fără cetățenie) care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.