UPDATE

Michael Cernea, supraviețuitor al Pogromului de la Iași, a povestit cum a văzut el evenimentele de atunci, când avea 10 ani.

Sociologul a învățat la o școală creată special după ce evreii au fost ”eliminați din școlile de stat de către regimul antonescian”.

+++

”Criminalii Holocaustului, persoanele care-l neagă, dar și simpatizanții mareșalului Antonescu, ai mișcării legionare, orice instigare la ură nu trebuie tolerați”, a declarat ambasadorul Statului Israel David Saranga.

+++

Deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești România, a amintit că în 1997 și 1998 Curtea Supremă de Justiție (actuala ICCJ) a admis recursul în anulare formulat împotriva unor sentințe, decizii care au dus la reabilitarea a două persoane. E vorba de Radu Dinulescu și Gheorghe Petrescu, șeful și adjunctul șefului Secției a II-a a Marelui Stat Major, ambii implicați în deportarea evreilor masacrați în Basarabia și Bucovina și implicați direct în coordonarea Pogromului de la Iași. 

Vexler a amintit și de faptul că, recent, în Parlament au fost elogiați criminali de război din perioada Holocaustului, ”unii implicați direct în jefuirea evreilor care urmau să fie deportați, alții - îm promovarea discursului antisemit din spațiul public din acea perioadă”.

Totodată, el a evocat tentativele din plan legislativ pentru a acorda indemnizații foștilor legionari și criminali de război și procesele pentru reabilitarea generalului Nicolae Macici, coordonatorul masacrului de la Odessa (40.000 de evrei uciși), procese care sunt în curs de desfășurare de peste doi ani.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel” a semnalat, în februarie anul acesta, că senatorul Sorin Lavric (AUR) a adus un omagiu lui Valeriu Gafencu, așa zis ”sfânt al închisorilor”.

”În fapt, Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare, iar în timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul în mână, elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat. În 1941, după interzicerea Mișcării Legionare, a fost condamnat la închisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fasciste”, a explicat Institutul.

Deputatul USR PLUS Cătălin Teniță a precizat, într-un răspuns pe Facebook, că la ședința solemnă au participat și parlamentari AUR, singurii care nu s-au ridicat în picioare la începutul discursului lui Michael Cernea. 

+++

”Aduc astăzi un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din România și mă înclin în fața memoriei acestor oameni nevinovați. Ceea ce s-a întâmplat la Iași acum opt decenii ne amintește despre o suferință peste limita imaginației, ne amintește despre cruzime, sălbăticie și crimă.„Trenurile morții”, asasinatele individuale, persecuțiile, torturile, umilințele, gropile comune, toate au fost acolo! Imaginea victimelor, a atrocităților, a celor peste 13.000 de victime – bărbați și femei, a sutelor de copii, bătrâni și a destinelor frânte de acum opt decenii de la Iași trebuie să rămână o neclintită mărturie despre nevoia de adevăr, justiție și memorie! Abominabilele evenimente care au fost puse în operă de către autoritățile din anii 40, sub coordonarea regimului Antonescu, reprezintă astăzi o pagină neagră din istoria noastră. Suntem datori să vorbim despre ea, să protejăm memoria victimelor, să condamnăm făptuitorii și să transmitem generațiilor următoare lupta noastră, a tuturor, ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată!”, a declarat în Parlament Florin Cîțu.

+++

La ședința solemnă participă premierul Florin Cîțu, membrii Guvernului, fostul președinte Emil Constantinescu, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, lideri ai cultelor religioase, reprezentanții Federației Comunităților Evreiești din România, ai Armatei Române, ai Academiei Române, precum și supraviețuitori sau urmași ai victimelor Pogromului. 

Deși invitat, Patriarhul Daniel nu a participat.

"Prin inițiativa de a comemora 80 de ani de la cel mai mare masacru petrecut pe teritoriul României în epoca modernă în cadrul unei ședințe solemne, organul reprezentativ suprem al tuturor cetățenilor români va transmite un mesaj puternic de recunoaștere a suferinței victimelor și supraviețuitorilor Pogromului, iar acele evenimente istorice vor beneficia astfel de atenția semnificativă din partea opiniei publice interne și internaționale", afirma, recent, deputatul PNL Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, potrivit Agerpres.

"Suntem astăzi aici pentru a ne aminti de cei peste 13.000 de evrei uciși în Pogromul de la Iași. În urmă cu 80 de ani aici a avut loc cel mai mare masacru din istoria recentă a României. Copii, femei și bărbați au fost alungați din casele lor pentru simplul motiv că s-au născut evrei. Ei au fost jefuiți, bătuți și omorâți. Ura imensă a cuprins Iașiul, un loc care până nu de mult însemnase acasă pentru evrei și creștini. Ordinele mareșalului Antonescu de a se "curăța Iașiul de populația sa evreiască" au permis atât soldaților cât și civililor să se transforme în călăi. Cei rămași în viață au fost urcați apoi în "trenul morții" care a circulat sub soarele verii dus - întors între mai multe gări. În fața acestor atrocități majoritatea oamenilor au păstrat tăcerea, au închis ochii, au ales să nu intervină. Tăcerea lor a însemnat pentru mii de evrei condamnarea la moarte", a afirmat ambasadorul Statului Israel la București, David Saranga, în timpul conferinței internaționale "Iași 1941-2021: Memorie, Asumare, Uitare", organizată luni la Iași pentru a comemora 80 de ani de la Pogromul din vara lui 1941.

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul de decorare a domnilor Cernea Musi-Mihail, Evron Jehuda și Moshe Yassur.

”În semn de deosebit respect pentru suferințele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru înalta ținută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieții, precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler domnului Cernea Musi-Mihail, domnului Evron Jehuda și domnului Moshe Yassur”, potrivit Administrației Prezidențiale.

În cadrul evenimentelor de la Iași, președintele Klaus Iohannis a transmis marți un mesaj cu ocazia comemorării a 80 de ani de la Pogromul de la Iași (28-30 iunie 1941), mesaj prezentat de către consilierul prezidențiale Sergiu Nistor:

”Marcăm, în aceste zile, opt decenii de la una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria României. Ura nedisimulată, violența atroce, disprețul absolut față de demnitatea umană au fost doar o parte din instrumentarul utilizat de autoritățile vremii pentru a pune în practică un plan abominabil – curățarea orașului de evrei. Peste 13.000 de suflete nevinovate au sfârșit în chinuri groaznice, după ce autoritățile, al căror rol ar fi trebuit să fie unul de protecție, s-au transformat în călăi. Cu o cruzime de nedescris, evreii ieșeni au fost smulși cu forța din case, despărțiți de cei dragi, loviți cu sălbăticie și aruncați apoi în trenurile morții sau uciși de gloanțele mitralierelor. Reprezentanți ai Poliției, Armatei, serviciilor de informații au năvălit asupra membrilor comunității evreiești, i-au jefuit, torturat, umilit și ucis, răspunzând, astfel, ordinelor unui regim criminal”.

”Pogromul de la Iași nu reprezintă doar tragedia evreilor ieșeni, ce a urmat celei a evreilor uciși în perioada rebeliunii legionare la începutul aceluiași an, ci este drama și responsabilitatea cu care se confruntă, de atunci, națiunea noastră. Atunci când instituțiile statului nu doar că eșuează lamentabil în îndeplinirea obligațiilor firești față de propriii cetățeni, dar îi discriminează, persecută și îi ucid fără milă, se va fi instalat domnia răului absolut și a arbitrariului. Retorica antisemită și crudele sale consecințe au lovit Iașiul, un oraș care a fost un centru important al vieții evreiești, în 1930, populația evreiască reprezentând aproximativ 30% din populația totală a orașului. Din leagăn al vieții, al culturii și civilizației evreiești, Iașiul s-a transformat, într-un scurt timp, în centru al antisemitismului și apoi al morții, degradării umane și groazei”, se mai arată în mesaj.

Președintele subliniază că amintirea suferințelor din acele zile și comemorarea victimelor constituie principala reparație morală pe care generația actuală și cele viitoare au obligația să o urmeze.

”Vorbind despre ororile petrecute atunci, despre faptul că Pogromul de la Iași a fost precedat de numeroase acțiuni antisemite, subliniem, o dată în plus, că sănătatea unei societăți este indisolubil legată de asumarea onestă a trecutului traumatic, de modul în care se raportează la valorile democratice, la toleranță și de respectul față de demnitatea umană”, mai spune șeful statului.

”Oricâte eforturi vom face și oricât de hotărâți vom fi, se vor găsi mereu minți și suflete întunecate, care vor banaliza crima, vor trivializa victimele și îi vor apăra pe criminali. Observăm cum, în ultima perioadă, negaționismul, discursul instigator la ură, încercările de distorsionare a istoriei, populismul și antisemitismul devin tot mai prezente în spațiul public, iar acolo unde găsesc terenul fertil al ignoranței, prind rădăcini periculoase. Avem obligația de a ne apăra valorile, principiile democratice, statul de drept, iar educația trebuie să rămână în epicentrul acestei lupte continue de contracarare a acestor curente toxice”, a transmis Klaus Iohannis.

Acesta susține că proiectul „România Educată” își propune să creeze un sistem educațional incluziv, adaptat realității, nevoilor prezente și viitoare:

”Bazele unui comportament responsabil, de valorizare a adevărului, a legii și a drepturilor omului se pun la vârste fragede și se solidifică pe parcurs.Educația despre Holocaust trebuie să ocupe un rol important în sistemul de învățământ. Școlile, universitățile trebuie încurajate în direcția promovării unor astfel de programe educaționale, astfel încât copiii și tinerii să fie parte a procesului de consolidare a unei societăți tolerante”.

”Înclinându-ne frunțile în memoria celor uciși, arătând urmașilor lor compasiunea și solidaritatea noastră, să avem mereu în minte lecțiile istoriei și să apărăm principiile și valorile democratice! Fără ele, nu avem viitor!”