România a găzduit, în premieră, în sala de plen a Parlamentului, o reeditare a International Mock Trial on Human Rights, eveniment desfășurat sub forma unui proces simulat care a avut în centru una dintre figurile de prim-plan ale regimului nazist.

Este vorba de procesul lui Ernst Rüdin, arhitectul legilor „igienei rasiale” și promotor al programului nazist de sterilizare forțată și eutanasiere involuntară, căruia i-au căzut victime atât evreii, cât și populațiile romani, slave și de culoare, precum și persoane cu dizabilități fizice sau intelectuale.

Evenimentul de la București a constituit o reeditare a procesului desfășurat pe data de 31 ianuarie, sub egida Organizației Națiunilor Unite, chiar la sediul ONU din New York. La evenimentul din SUA, România a fost reprezentată de un lot de elevi ai Complexului Educațional Laude-Reut, una dintre școlile de top din învățământul preuniversitar privat din țara noastră.

La fel ca la New York, procesul de la București s-a derulat sub patronajul organizației Social Excellence Forum din Israel. Principalii participanți au fost 23 de tineri, elevi și studenți de la 20 de școli din toată țara (București, Iași, Sibiu, Ploiești și Buzău), care au format echipele acuzării și apărării. Majoritatea participanților, 12 la număr, sunt elevi ai liceului Laude-Reut. În sala de plen a Parlamentului au fost prezenți peste 350 de elevi, însoțiți de profesori, părinți și invitați.

La lucrările procesului au luat parte și membri ai corpului diplomatic de la București, pe lângă șeful Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, Reuven Azar, ambasadorul statului Israel în România, Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei, Avi Omer, fondatorul Social Excellence Forum, și Tova Ben Nun-Cherbis, președintele Complexului Educațional Laude-Reut.

Membrii completului de judecată au fost Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, Laura-Iuliana Scântei, judecător CCR și Robert Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului.

Capetele de acuzare formulate împotriva lui Ernst Rüdin au fost în număr de patru: incitarea la crime împotriva umanității, respectiv la crimă, exterminare, tortură și persecuție; genocid; incitare, precum și cauzarea directă a crimei împotriva umanității numită sterilizare; apartenența la organizații criminale definite potrivit Principiilor de la Nürnberg.

Ernst Rüdin a decedat în 1952, fără să fi fost judecat vreodată, în ciuda activității sale notorii din perioada regimului nazist.