În urma controlului din 2014, început la câteva luni după scandalul privind transplantul de rinichi pentru actorul Alexandru Arșinel, care a fost acuzat că a primit un rinichi "peste rând", în timp ce listele cu pacienții care așteptau un rinichi nou erau ignorate de conducerea Agenției Naționale a Transplantului, au fost identificate probleme precum alocarea haotică a organelor, lipsa monitorizării donatorilor vii și a donatorilor în moarte cerebrală sau lipsa personalului specializat, scrie HotNews.ro.

Raportul atrăgea atenția că alocarea organelor pentru transplant se face "la discreția personalităților în domeniul transplantului".

Raportul din 2014 a fost realizat când ministru al Sănătății era liberalul Eugen Nicolăescu. Ministrul a aprobat o rezoluție pusă de un secretar de stat, care propunea că ministerul să ia doar una dintre cele nouă măsuri propuse de Corpul de Control. Situația s-a perpetuat și în mandatul de ministru al Sănătății deținut de PSD-istul Nicolae Banicioiu.  
 
Multe dintre problemele semnalate în 2014 se regăsesc și în raportul făcut acum o săptămână de Corpul de Control al Ministerului Sănătății.

"Rețeaua de transplant funcționează cu riscuri de organizare și funcționare cronice, care nu mai pot fi acceptate de conducerea Ministerului Sănătății"

Corpul de control al Ministerului Sănătătii, descoperea, în 2014, că mai multe compartimente din Agenția Națională a Transplantului (ANT) erau nefuncționale, că oficiile regionale ale ANT nu își îndeplineau obligațiile, că ANT nu respecta atribuțiile de stabilire și respectare a alocării organelor la nivel național și nici atribuția de monitorizare a donatorilor vii și a donatorilor aflați în moarte cerebrală.

De asemenea, s-a observat lipsa fișelor de post obligatorii pentru coordonatorii de transplant din spitalele autorizate, ceea ce ducea inclusiv la imposibilitatea tragerii la răspundere și lipsa de monitorizare a riscurilor care afectează direct calitatea activității de transplant.

Inspectorii MS au mai aflat că secretariatul ANT și al Consiliului Științific nu a fost asigurat de nimeni, Consiliul Științific nu s-a întrunit într-un an decât de două ori, în ciudă prevederilor legale care cereau cel puțin o întâlnire pe luna și nici nu și-a îndeplinit o mare parte din atribuții, printre care unele esențiale: elaborarea protocoalelor privind standardele de calitate, elaborarea de norme și standarde și instrucțiuni.

Mai mult, la acel moment, Consiliul Științific nu stabilise criteriile de alocare a organelor ce urmau grefate (grefoane umane), adică aceeași problemă cu care activitatea de transplant se confruntă și acum: lipsă criteriilor transparente și previzibile pentru transplant.

"Alocarea grefoanelor umane se face în baza unor criterii improprii, neaprobate prin ordin al ministrului, fără a există o transparență a acestei alocări, vizându-se în special o alocare pe bază unui criteriu teritorial și la discreția personalităților în domeniul transplantului care stabilesc unde se va efectua transplantul", scriau inspectorii de la MS în raport.

"Dosarele de acreditare a transplanturilor au fost întocmite fără respectarea prevederilor legale și inspecțiile în vederea acreditării s-au realizat în baza unor dosare incomplete", potrivit aceluiași raport.

Agenția Națională a Transplantului avea, ]ncă din 2014, probleme majore la acreditarea pentru transplant a mai multor spitale.

Raportul din 2014 făcea referire la un alt raport similar, din 2006, al aceluiași Corp de Control, care avea concluzii asemănătoare.