Unul dintre mecanismele bugetare aflate la îndemâna discreționară a partidelor politice în ultimii ani a fost Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), a căror fonduri sunt gestionate și distribuite de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) din bugetul național, potrivit Expert Forum.

PNDL a fost inițiat prin OUG 28/2013, dar continuă mai multe programe guvernamentale care au reglementat investițiile locale și înainte, unele chiar din anii ‘90.

Beneficiarii principali sunt primăriile și consiliile județene, iar banii se obțin pe bază de solicitare, mult mai simplă față de procedurile din fonduri europene; motiv pentru care sunt mult mai atractive din perspectiva obținerii și controlului modului de cheltuire. Această concluzie reiese și dintr-o sinteză a unui raport al Curții de Conturi.

Iar, mai mult de atât, investițiile pentru drumuri comunale din bani românești (PNDL) cu cele din bani europeni (PNDR).

De altfel, acestea au reprezentat instrumente facile și accesibile prin care guvernele au asigurat investiții pentru primării și consilii județene, fără a distribui fondurile pe baza unor reguli foarte clare, transparente și cu mai multe mecanisme de control, precum cele care reglementează fondurile europene, se arată în raportul EFOR.

În luna ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a anunțat care sunt planurile pentru PNDL pentru perioada 2017-2020: credite de angajament de 30 de miliarde de lei (6.6 miliarde euro).

Suma acordată de Guvernul Grindeanu pentru PNDL, program coordonat de ministerul condus de vice-premierul Sevil Shhaideh, este de aproape 6 ori mai mare decât cea precedentă (30 miliarde lei pentru 2017-2020 față de aproximativ 6 miliarde pentru 2013-2016).

Procedura de achiziții, complet netransparentă

Deși sumele alocate pentru PNDL au crescut semnificativ pentru următorii ani, EFOR atrage atenția că nu există îmbunătățiri semnificative și în ceea ce privește prioritizarea obiectivelor de investiții, coroborarea cu alte programe finanțate din fonduri europene, mecanismele de distribuție a fondurilor sau cu referire la monitorizarea investițiilor sau realizarea achizițiilor publice.

Concret, EFOR spune că nu se știe exact ce se întâmplă cu banii și la ce firme ajung ei, mai departe, după ce pleacă Ministerului Dezvoltării și ajung la primării. Procedura de achiziții nici măcar nu ține de MDRAP, ci de primării, iar achizițiile nu se găsesc în SEAP. Destul de sigur este că în aproape fiecare județ, aceleași patru-cinci firme câștigă cam 70% din bani, iar acestea au, direct sau indirect, legături politice.

"Datele analizate au demonstrat că achizițiile se fac în mod netransparent, pentru că nu se publică aproape 50% dintre câștigători în SEAP. De asemenea, 4-5 firme au câștigat între 50-60% din fondurile din contracte în fiecare dintre aceste județe. Mai departe, aceste firme au legături cu toate partidele politice, dar și cu persoane care dețin puterea la nivel local sau central; multe dintre aceste firme sau deținătorii lor au probleme penale. Chiar dacă partidele se schimbă, legăturile de putere locale tind să rămână active", scrie EFOR în raport.

"Este adevărat că nu ține de Ministerul Dezvoltării procedura de achiziții în sine. Ministerul Dezvoltării dă bani la cererea primăriei, iar primăria sau consiliul județean își face propriile proceduri. Cam în fiecare județ, patru-cinci firme câștigă cam 70% din bani. Cifrele sunt raportate cam la jumătate din achiziții pentru că nu se găsesc în SEAP câștigătorii, deci nu știi cine câștigă aceste proceduri, din ce am găsit, astea sunt concluziile. Uitându-ne la cine deține acele firme, direct sau indirect, fie administrator sau acționar sau cine e în spatele firmei, toate cele care câștigă mult, fie sunt a șefului de partid, a prietenului șefului de partid, al mătușii șefului de partid, a șefului unei instituții locale sau așa mai departe. Deci sunt niște legături politice sau de putere locală", a subliniat, marți, și Septimius Pârvu.

La sfârșitul lunii trecute, Sorin Ioniță, președintele Expert Forum EFOR atrăgea atenția, într-un interviu pentru RFI, că, până în 2020, cele aproximativ 30 de miliarde de lei vor putea fi direcționate din bugetul statului către primării printr-un simplu ordin de ministru, grație unei ordonanțe date de Executiv pe 18 ianuarie, fără vreo dezbatere sau consultare anterioară.

 

RFI: Ce ați aflat? Cum s-au cheltuit acești bani?

S.I: Este politizat în sensul că este mare probabilitatea ca banii să se ducă la cei de o "culoare" cu ministrul MDRAP.

RFI: Ca să fie cât mai clar pentru cei care ne ascultă, acești bani pleacă din bugetul de stat prin ordin de ministru către autoritățile locale?

S.I: Pleacă din pixul ministrului fără niciun fel de altă justificare. Primarii propun niște idei. De fapt sunt niște proiecte, unele mai bune, unele mai proaste, mai pregătite sau mai puțin pregătite. Pot fi două foi de hârtie și proiectul se aprobă. (...) Nu este o competiție de proiecte transparentă.

Operațiunile suspecte au fost depistate în mai multe rânduri, potrivit lui Ioniță.

EFOR a arătat, în decembrie anul trecut, pe larg, unde s-au dus banii din contractele de infrastructură din PNDL în Caraș Severin, Gorj, Iași, Timiș și Teleorman.

De asemenea, EFOR a monitorizat alocarea de fonduri naționale pentru infrastructură pornind cu anul 2004 și a elaborat un Index al Clientelismului, care arată care este șansa pentru un primar dintr-un partid de la putere să primească bani, relativ la un primar care se află într-un partid de la opoziție.

Maximum de clientelism s-a atins în anii 2007-2008, când, în timpul guvernării Tăriceanu, un primar de la putere primea de trei ori mai mulți bani decât unul din opoziție. În perioada 2012-2016, primarii de la putere au primit de două ori mai mulți bani decât cei din opoziție, potrivit EFOR.

Raportul complet al Export Forum (EFOR) publicat marți poate fi găsit aici.