Campaniile mediatice duse împotriva unor persoane din sistemul judiciar sau a unor politicieni vor fi cu siguranță „utile” și vor legitima strategiile editorial-electorale ale „partidelor media” care nu au depus niciun efort să mimeze măcar o minimă distanță între politică și jurnalism.

În contextul protestului din 10 august 2018, au fost consemnate cele mai multe și mai grave agresiuni împotriva jurnaliștilor, agresiuni venite tocmai din partea forțelor de ordine, care ar fi trebuit să asigure protecția tuturor cetățenilor aflați în mijlocul acelor evenimente încă neclare pentru opinia publică și pentru anchetatori.

Conform Indexului Libertății Presei realizat de Reporteri fără Frontiere, situația presei de la noi rămâne tot în zona problematică, în anul 2019 pierzând deja trei poziții în clasamentul global (în 2018 ocupam locul 44, iar în 2019 am coborât până pe locul 47). Singura explicație pentru această poziție rezonabilă în clasamentul global ar fi că România nu e zonă de război (contrar avertizărilor de tip breaking news de la televizor) și că nu avem jurnaliști uciși pentru că și-au făcut datoria.

Principalele evenimente din 2018-2019 cu impact asupra libertății de exprimare:

2018 a fost un an de testare a strategiilor editorial-electorale, în care instituțiile de presă politizate și-au fidelizat publicul cu aceleași subiecte și obsesii dezvoltate în ultimii doi ani, parcă în anticiparea alegerilor din 2019 și 2020.

Televiziunea și radioul public – presiuni editoriale și derapaje politice alarmante. Actuala Președintă-Director General a TVR, Doina Gradea, a dovedit că nu este potrivită pentru funcția pe care o deține și trebuie demisă de Parlament.

Dezbaterile din Comisia parlamentară de control al SRI au relevat existența unor relații controversate între conducerea SRI din mandatul lui George Maior și patroni din presă.Infiltrarea presei de către serviciile de informații, recunoscută în mod oficial de SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017, continuă să aibă efecte toxice în mass-media.

2018 a fost un an în care dosarele penale ale patronilor de presă în general au stagnat sau au evoluat favorabil acestora.Jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de politicieni, reprezentanți ai autorităților statului, oameni ai legii. O jurnalistă a fost amenințată cu moartea de un polițist, iar mașina unui alt jurnalist a fost incendiată.

Jurnaliști și cetățeni pașnici au fost victimele agresiunii nejustificate a forțelor de ordine în 10 august 2018 la „Protestul Diasporei”, violențe care au fost relatate chiar și de presa străină.

A continuat practica Jandarmeriei Române de a amenda cetățeni pentru status-urile de pe rețelele de socializare și de a identifica așa-ziși organizatori ai unor proteste nenotificate, în funcție de share-urile de pe profilurile acestor cetățeni.

Un jurnalist german care documenta protestul din 20 iunie 2018 a fost ridicat de Jandarmerie și reținut la o secție de poliție, unde a fost amendat. Procesul verbal a fost anulat, în primă instanță.

Jandarmeria și Poliția au aplicat mai multe amenzi pentru afișarea unor mesaje defăimătoare la adresa Partidului Social Democrat (plăcuțe de înmatriculare înregistrate în Suedia, proiecții video pe clădiri în București).

Ministrul Justiției Tudorel Toader a dat dovadă de aroganță și ostilitate în relația cu presa, lăsând fără acreditare jurnaliști incomozi sau ținând la porțile instituției jurnaliști.

Au existat instituții publice centrale (Ministerul Educației, Ministerul Sănătății) care au dorit centralizarea comunicării publice, limitând astfel dreptul la informare al cetățenilor, prin proceduri greoaie și birocratice de avizare a eventualelor comunicări publice ale instituțiilor din subordine.

Prevederile Legii nr. 544/2001 rămân opționale pentru parte dintre instituțiile publice din România și dintre entitățile asimilate acestora. Curtea Constituțională a României, Ministerul Apărării Naționale sau Partidul Social Democrat sunt instituții care au refuzat furnizarea unor informații de interes public și care au pierdut în instanță.

Primăria Municipiului București a restrâns încă și mai mult comunicarea cu jurnaliștii, aceștia având ca singur instrument de comunicare cu PMB conferințele de presă organizate de instituție.

Regulamentul privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) este folosit de autorități și instituții publice pentru a bloca accesul jurnaliștilor și al cetățenilor la informații de interes public.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal se adaugă listei de cenzori politici ai mass-media, implementând Regulamentul privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) fără a respecta exercitarea dreptului la libertatea de exprimare.

În 2018, hotărârile luate de colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării au generat suspiciunea că aceasta a devenit o anexă a coaliției de guvernare.

România a pierdut un nou proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare al unui jurnalist, care a fost arestat în 2006, urmărit penal și amendat pentru deținerea și comunicarea de informații clasificate.

Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală (cunoscută și ca Directiva Copyright), adoptată de Parlamentul European în martie 2019, conține prevederi cu impact negativ asupra libertății de exprimare și accesului la informații.

Raportul complet poate fi consultat AICI.