Revenirea caravanei Motomondialului de Viteză într-unul dintre templurile Marii Britanii a surprins numeroase secvențe de excepție, însă, principalul performer s-a numit Fabio Quartararo.

Liderul ierarhiei piloților clasei regină a reușit să evite momentele dificile și să își atribuie o prestație de excepție la Silverstone. Francezul și-a trecut triumfal în cont a cincea victorie din 2021, într-o după-amiază istorică pentru Aprilia, motocicletă adusă întâia oară pe un podium, sub semnătura emoționantă a lui Aleix Espargaró.       

De la o săptămână spre alta, pasionații celor mai complexe discipline trăiesc noi secvențe uluitoare. Actualmente, cu structura calendaristică orientată din ce în ce mai evident spre normalitate, ocaziile semnalate își vor face mai des apariția, vara ajungând la final într-o notă aglomerată. Deși, din fericire, lucrurile au evoluat într-o modalitate similară și în sezonul anterior, afectat permanent de criteriile siguranței sanitare, activitatea motorizată a pătruns adânc în acțiune.

Pentru pasionații care apreciază mai mult întrecerile din șaua motocicletei, exemplele nu au contenit deloc. Un 2021 deschis oricăror opțiuni a adus un spectacol desăvârșit, inclusiv în Motomondialul de Viteză, care după o perioadă importantă a monopolului, își caută noile figuri dominatoare. Dilema ori contextul mult apreciat din perspectivă neutră rămâne încă valabilă, iar explicația se poate oferi în multiple moduri. Primul dintre ele ar fi acela al echilibrului la nivelul materialelor de concurs. Apoi, pe măsură ce remarcăm mijloacele egalizându-se, cel puțin la analiză, mai puțin amănunțită, posibilitățile competitorilor de a surprinde se înmulțesc deopotrivă.

Respectiva ecuație a fost dovedită pe întreg parcursul campaniei precedente, care a contabilizat numărul record al competitorilor clasați pe podium: 15. Ultima dintre dovezile pozitive a venit în urmă cu două săptămâni. Ea a beneficiat de influența inspirației, realmente hotărâtoare. Desigur, alături ei, este nevoie, în multe situații, ca tabloul condițiilor să se prezinte aparte, fapt adeverit inclusiv în munții Stiriei.

Pornind către Spielberg, Brad Binder a fost unul dintre piloții cu multe semne de întrebare, în privința viitorului apropiat. Tânărul sud-african a dorit să înlăture un vizibil con de umbră stagional, chiar pe traseul de casă al constructorului său austriac. KTM a declanșat o schimbare masivă în privința șasiului, despre care s-a sperat moderat pe termen mediu și scurt. Dar, semnul foarte bun al progresiei până pe locul al patrulea, după o plecare din linia a șasea a primei întreceri de pe Red Bull Ring, a fost cumva pus în umbră peste alte șapte zile.

Sprijinit serios de același reviriment înregistrat pe final, însă și de inspirația asupra intervenției ploii, unul dintre foștii campioni ai clasei Moto 3 a completat probabil cea mai intensă experiența a carierei. Rămânând singur în frunte pe un asfalt treptat inundat, competitorul de 25 de ani s-a bazat pe încrederea în propriul instinct. Virajele finale acoperite de apă nu au împiedicat pneurile slick ale prototipului cu numărul 33 să reziste uimitor pe trasă într-unul dintre cele mai bulversante finaluri de cursă ale întregii istorii. Cu urmăritorii echipați corespunzător, o traversare a liniei drepte cum rar s-a văzut într-un ultim tur i-a oferit lui Binder premiul curajului.

Dacă pentru el, al doilea triumf al carierei va rămâne de neuitat, Jorge Martín și Pecco Bagnaia au fost nevoiți să se mulțumească doar cu pozițiile de podium, spre care au mărșăluit în ultimii opt kilometri ai Marelui Premiu al Austriei. O duminică ce a marcat alte momente importante și în duelul de la vârful ierarhiei, s-a dovedit pentru analele dramatismului. Urmarea promitea să nu se lase mai prejos, într-un dintre locațiile bine cunoscute ale motorsportului.

Spre deosebire de abordarea din Formula 1, evenimentul desfășurat în Albion compune garantat unul dintre week-endurile reper ale anului competițional, fără ca absențele să fie luate în calcul. Prin contrast, dacă ne orientăm spre competiția supremă pe două roți, multiple circumstanțe au transformat rutina unui Grand Prix britanic într-o sarcină dificilă.

Dintr-o perspectivă generală, gazda Motomondialului a mers cel mai des către Donington Park, în actualul mileniu. Doar că, din 2010, atenția a fost readusă la Silverstone, care și-a reprimit rolul cedat începând cu 1987. Însă, așa cum vom vedea, problemele organizatorice au făcut ca Regatul Unit să poată primi principalii protagoniști ai Moto GP în doar o ocazie din ultimele trei disponibile.

Dacă în 2018 (spre uluirea generală), un regim ploios sever a afectat calitatea deja pusă serios la îndoială a unei reasfaltări fragile, anularea întregului week-end din 2020 s-a materializat pe fond pandemic. Drept consecință, cel mai lung circuit din cadrul profesionist nu a avut parte de multă acțiune recentă pe două roți.

Totuși, la fel de important este să punctăm că excepția a oferit un episod poate chiar mai intens decât cel remarcat în Austria. Întotdeauna, circuitele cu suficient spațiu pentru depășiri garantează competitivitatea maximă. Însă, deznodământul oferit la Silverstone în ultima cursă desfășurată a evocat un nivel diferit.

O după-amiază începută exploziv la propriu, cu Fabio Quartararo și Andrea Doviziozo în prim-planul unui incident teribil, s-a încheiat cu apoteoticul duel dintre Álex Rins și un Marc Márquez în deplin apogeu. Mai tânărul spaniol nu a fost dispus să renunțe deloc o întâietate obținută epic.

Poziționându-se suficient de agresiv, el a izbutit să-i ia fața uluitor actualului sextuplu campion mondial în foarte scurta schimbare de direcție ce precede vechea linie de start sosire a legendarului circuit britanic. Diferența dintre extazul total și simplul curaj s-a tradus pentru reprezentantul Suzuki în doar 14 miimi de secundă, care i-au adus de o manieră unică al doilea și ultimul său triumf de categorie superioară până în prezent.

Dacă publicul, prezent serios în tribune, asemenea deciziei din Marele Circ, ar fi avut parte de un climat similar și în 2021, reacția nu putea fi alta decât pozitivă. Până atunci, spectatorii au mai primit un motiv partizan de satisfacție încă dinaintea demarării pe cei 5,9 kilometri acceptați în Motomondial.

Ca urmare a problemelor lui Franco Morbidelli, Cal Crutchlow știa deja că va fi prezent în fieful natal. În schimb, despărțirea iminentă a lui Maverick Viñales de Yamaha l-a poziționat pe englez ca reprezentant temporar al echipei de uzină din Iwata.

Drept consecință, s-a decis ca înlocuitorul său la structura Petronas să fie chiar compatriotul său Jake Dixon. Combatantul de 25 de ani a fost promovat de la Moto 2, simțind pe terenul de casă primul contact cu un cadru malaiezian de clasă regină, în primele ședințe cronometrate de vineri. Adăugând realitatea ultimei vizite engleze a Dovtorului – cel mai galonat concurent la Donigton și Silverstone, cu șase succese – entuziasmul a fost dus la maxim încă dinaintea zilei de calificare.

Mulți favoriți s-ar fi identificat dacă asfaltul ar fi fost unul majoritar uscat, chiar dacă principalele caracteristici ale pistei dintre Northamptonshire și Buckinghamshire nu au fost asimilate de majoritatea tinerilor rideri, cu ritm de top. Fabio Quartararo nu s-a încadrat în acea categorie, el demonstrând un ritm uluitor în ciuda unei căzături care îi putea afecta serios glezna.

Într-un mediu confortabil, galicul s-a afișat cu prima șansă în calificările ce l-au surprins inclusiv pe Valentino Rossi, italianul reușind să evite fără probleme secvența Q1. Ulterior, lucrurile s-au animat din nou. În ultimele minute ale segmentului final, supremația aparent incontestabilă etalată de francez a fost treptat anulată prin replicile furnizate surprinzător de alți trei combatanți.

Un tur uimitor realizat de Jorge Martín i-a obținut acestuia un ecart în proximitatea unei secunde și jumătate doar pe sectorul al doilea, a fost în cele din urmă anulat, pentru scurtcircuitarea evidentă a virajul opt. Astfel, prestația de pole-position i-a revenit unui perseverent Pol Espargaró. Ibericul a reușit să descopere fluiditatea prototipului de uzină Honda pe tărâm insular. Publicul a salutat călduros isprava moștenită regulamentar, iar echipierul lui Marc Márquez și-a trăit cel mai bun moment al aventurii sale nipone.

Urmat în prima linie a grilei de și Pecco Bagnaia și Fabio Quartararo, catalanul viza primul său succes de clasă. Startul britanic din 2021 trebuia să fie gestionat perfect, în prima ocazie de top după întrecerea din 2020 a Valenciei.

Fratele mai mic al familiei din Granollers a trecut cu bine de cel dintâi punct critic, într-o după amiază devenită înnorată. Liderul clasamentului general plănuia să exploateze un ritm sublim, însă avea nevoie să ocolească problemele în primul tur. Marc Márquez și Jorge Martín nu au avut parte de un asemenea deznodământ, cei doi conaționali fiind implicați într-un incident rapid ce le-a adus abandonul. Între timp, un demaraj de excepție al fratelui liderului provizoriu, Aleix Espargaró, l-a adus pe purtătorul speranțelor Aprilia în proximitatea lui Pol.

Ambii erau conștienți de faptul că acea cadență necesară pentru a rezista la vârful plutonului nu a făcut decât să pălească în comparație cu cea arătată de prototipul Yamaha de uzină, strunit la capacitățile ideale de către Fabio Quartararo. La scurt timp în urma preluării conducerii, motocicleta marcată 20 s-a desprins indubitabil fără a mai oferi vreo speranță a propriilor resurse rivalilor săi.

Concomitent, singura pereche de frați iberici rămasă integral în curs s-a văzut serios amenințată de progresia grozavă a tandemului Suzuki, mulțumită în primul rând celui mai recent performer din Marea Britanie. Álex Rins și-a reglat în scurt timp ținta asupra lui Pol Espargaró, iar, ulterior, pe măsură ce a doua jumătate a întrecerii începea să se scurgă, nici Aleix nu i-a putut face față conaționalului său de pe modelul japonez. Din moment ce distanța până la prima poziție a rămas exponențială, Rins avea nevoie să fie atent doar în spatele său.

În același timp, ocupanții pozițiilor provizorii 3 și 4 au experimentat noi tururi cu mare presiune, Jack Miller părând absolut furibund în revenirea sa. Fără a ezita vreun moment, dublul învingător de etapă a trecut rapid de primul membru al trioului de rivali spanioli. Totodată, Aleix Espargaró a oferit o replică mult mai dură. Explicația este una foarte simplă, consultând istoria categoriei supreme.

În întreaga existență Moto GP nu a văzut vreun model Aprilia urcând vreodată în top 3. Astfel, viitorul partener al lui Maverick Viñales a reușit să mențină cu toate resursele sale întâietatea în fața unei ofensive bine dozată din partea pilotului de la Antipozi. Atacurile lui Miller au fost anulate, iar Aleix Espargaró, marca istoria, el asigurându-și gloria în spatele lui Álex Rins, aflat la rândul său, la cel mai bun rezultat stagional.

Dar, în pofida amprentelor eroice vizibile pentru marca din Noale, nimeni nu i-a putut contesta supremația absolută unui Fabio Quartararo absolut imperial. Pe lângă maniera impecabilă de parcurgere a celor 20 de tururi insulare, semnificația lor a fost chiar mai importantă. La capătul rundei cu numărul 12, avansul său în ierarhia generală a urcat la numai puțin de 62 de unități în fața unui Joan Mir care a încheiat abia pe locul al nouălea în Regatul Unit.

Alături de reafirmarea poziției de principal favorit la titlul mondial al Motomondialului de Viteză, în persoana cvintuplului învingător din 2021, revenirea pe două roți la Silverstone a subliniat și alte nuanțe ale eternității. Pentru întâia oară într-o campanie, toți manufacturierii implicați în imensul fenomen au obținut minimum o clasare pe podium. Totuși, amprenta echilibrului panoramic surprins de o vreme în Moto GP, Fabio Quartararo intenționează să transmită un alt mesaj odată cu primul succes înregistrat de Franța pe o pistă engleză.

Surse:

https://www.motorcyclesports.net/featured/aleix-espargaro-gives-aprilia-the-first-podium-quartararo-with-a-overwhelming-victory-at-silverstone/