UPDATE 02/08 Sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana va fi adus în țară în 9 august, la ora 15.15, și va fi transportat la Castelul Peleș, iar miercuri, 10 august, acesta va fi transportat la Sala tronului din Palatul Regal, iar sâmbătă va fi depus în Piața Palatului, pe un catafalc. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 13 august, la ora 15.00, într-o ceremonie privată, la Curtea de Argeș.

Programul funeraliilor Reginei Ana a României poate fi consultat pe FamiliaRegala.ro, iar mesaje de condoleanțe pot fi transmise online la FamiliaRegala.ro/Mesaje.

UPDATE "Majestatea Sa Regina Ana a României va rămâne pentru totdeauna în memoria și în sufletele noastre drept unul dintre cele mai importante simboluri de înțelepciune, demnitate și un reper deosebit de conduită morală. De-a lungul vieții sale, Ana a României a fost expresia celor mai distinse valori de decență, devotament și dragoste față de Țara al cărei nume l-a purtat", a transmis președintele Klaus Iohannis.

+++

Regina Ana avea 92 de ani.

Familia Regală a anunțat că alături de Regina Ana au fost până în ultimele clipe ale sale Principesa Margareta și Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia și Principesa Maria. De asemenea, Regele Mihai a vizitat-o zilnic pe Regina Ana la spital în ultima săptămână.

Totodată, Familia Regală a anunțat că va urma o perioadă de șapte zile de mare doliu după înmormântare și apoi doliu timp de 40 de zile.

Regina Ana va fi înmormântată în România, la Curtea de Argeș.

Regina Ana a României s-a născut la Paris în arondismentul al 16-lea, fiind singura fiică a prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesă de Bourbon-Parma.

Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a cunoscut cu Regele Mihai I la un dineu din timpul căsătoriei Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, moment în care, la Londra, s-a petrecut și logodna sa cu regele Mihai I.

La 30 decembrie 1947 a survenit abdicarea forțată a acestuia, iar trei luni mai târziu, regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa este nulă, fiind smulsă prin amenințare cu forța și șantaj. Ca urmare a acestei declarații, guvernul comunist le-a retras atât acestuia, cât și membrilor Familiei Regale, cetățenia română.

Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Cei doi au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964).

Background (sursa: news.ro)

Ana de Bourbon-Parma s-a născut pe 18 septembrie 1923, la Paris, ca fiică a lui Rene de Bourbon-Parma și a prințesei Margarethe a Danemarcei. De altfel, în pofida titlului familiei, limba franceză a fost limba sa maternă, pe care a vorbit-o inclusiv în familia soțului său.

Familia sa este înrudită nu doar cu Bourbonii, cât și cu familiile regale ale Danemarcei și cu cea a Habsburgilor, mama sa fiind nepoata de soră a ultimului împărat al Austro-Ungariei.

Ana a trăit experiența exilului înaintea soțului său. După înfrângerea Franței de către Germania, în 1940, părinții săi se refugiază în Spania, apoi în Portugalia și, ulterior, în Statele Unite. Acolo, Ana de Bourbon-Parma își finalizează studiile la Parsons School of Designs din New York, în 1940-1943. Pentru a se întreține a fost inclusiv vânzătoare de panglici și flori artificiale.

”A trebuit să muncesc. Pentru că părinții mei au vrut ca noi toți să avem un serviciu. Dacă ai un serviciu, muncești, nu puteai începe să te distrezi. Noi am mers toți la muncă și fiicele mele lucrează toate. Trebuie să muncești”, spunea regina în singurul interviu pe care l-a acordat vreodată, în ianuarie 2008, pentru televiziunea publică.

În 1943 se înrolează voluntară în armata Franței Libere, condusă la acea vreme de către generalul Charles de Gaulle. Viitoarea regină a servit ca șofer de ambulanță în teatrele de operațiuni din Africa de Nord, Franța și Germania. La finalul războiului a primit Crucea de Război din partea statului francez. 

”Toți frații mei au fost pe front. Jacques a fost aviator, în Norvegia, Michel a fost parașutist și Andre în «Irish Guards». Deci toți am fost înrolați în armată”, spunea regina.

Pe viitorul său soț l-a cunoscut în noiembrie 1947, la Londra, la nunta dintre prințesa de Wales, viitoarea regină Elisabeta a II-a, și Philip Mountbatten. Întâlnirea dintre cei doi a avut un moment amuzant, dar și ușor jenant pentru clasa înaltei nobilimi.

„Am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei și pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, regele Mihai al României... Cum nu ieșisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți și l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat", a relatat regina decenii mai târziu.

Regele Mihai și mama sa, regina Elena, au invitat-o pe Ana de Bourbon-Parma să-i însoțească într-o călătorie la Lausanne, cu avionul pilotat chiar de către rege. La 16 zile de la întâlnire, regele Mihai a cerut-o în căsătorie. Demersul regelui venea într-un moment foarte dificil pentru monarhia din România. Guvernul comunist pregătea înlăturarea regelui, iar la plecarea la Londra, prim-ministrul Petru Groza îi sugerase regelui că ar fi bine să nu se mai întoarcă în țară. Mihai a ignorat sfatul și s-a întors. Atunci l-a informat pe premier asupra intenției sale de a se căsători, însă acesta a afirmat că mariajul regelui nu este oportun. La scurtă vreme, pe 30 decembrie 1947, Mihai I este nevoit să abdice și pleacă în exil.

În perioada de după întâlnirea de la Londra și abdicare, Ana nu a mai primit niciun fel de vești de la rege, însă cei doi s-au reîntâlnit în ianuarie 1948, la Davos, în Elveția. Eliberat de obligațiile sale ca suveran al statului român, primii ani ai exilului au fost umbriți de probleme personale. Membrii familiilor regale catolice erau obligate să obțină o dispensă papală pentru a se putea căsători cu necatolici. De obicei, li se cerea viitorilor soți să promită că își vor crește copiii rezultați din căsătorie în sânul Bisericii Romano-Catolice. Mamele celor doi au mers în martie 1948 la Vatican pentru a se întâlni cu Papa Pius XII pentru a-l convinge să îngăduie căsătoria, însă Mihai I a refuzat să promită că își va crește copiii în rit catolic întrucât Statutul familiei regale îi interzicea acest lucru și, în plus, ar fi lezat sentimentele monarhiștilor români aflați în exil.

”Mama a mers atât de departe încât a bătut cu pumnul în masă”, povestea regina Ana în 2008.

Situația era la fel de dificilă și în familia viitoarei mirese. Xavier de Parma, un frate al tatălui său, a spus că uniunea matrimonială este ilegitimă în lipsa unei dispense și, ca șef al familiei de Bourbon-Parma, a interzis părinților Anei să participe la nuntă. Aceștia au trebuit să se conformeze, deși își dăduseră consimțământul la căsătorie, astfel încât Ana a fost condusă la altar de către unchiul său matern, Erik al Danemarcei.

Nunta a avut loc pe 10 iunie 1948, la Atena, în rit ortodox, unde oficiile de gazdă a ceremoniei au fost făcute de către familia regală a Greciei, din care provenea și regina Elena, mama regelui Mihai.

La nuntă au participat membrii caselor regale din Grecia, Danemarca, Iugoslavia și, bineînțeles, familia regală a României, însă fără tatăl lui Mihai, regele Carol II, aflat în exil în Portugalia.

După nuntă, regina Ana a primit o scrisoare de la socrul său în care îi cerea să fie o soție bună pentru fiul lui. Replica Anei a fost de un sarcasm nedisimulat: ”Sper să fiu o soție la fel de bună pe cât ați fost de bun ca soț pentru soacra mea”, în condițiile în care căsătoria dintre Carol II și regina Elena a fost una nefericită, din cauza escapadelor amoroase ale regelui.

Scrisoarea de răspuns a reginei a fost trimisă cu acordul regelui Mihai, care a fost mai apropiat de mama sa decât de tată. De altfel, regina-mamă Elena și regina Ana au avut o relație foarte bună. ”Dacă ați fi cunoscut-o pe regina Elena, ați fi văzut că regina e cea care i-a transmis fiului ei toate calitățile pe care le are. Iată de ce îi sunt foarte recunoscătoare reginei”, a spus Ana.Concilierea dintre regină și Biserica Romano-Catolică a avut loc abia în 9 noiembrie 1966, când cuplul regal s-a căsătorit și în rit catolic, într-o biserică din Monaco. Totuși, regina nu a fost niciodată încoronată, căsătoria cu regele având loc după abdicare. În 1949, cuplul regal s-a mutat în Elveția, la Lausanne, unde s-a născut prima lor fiică, principesa Margareta. Ea a fost urmată de alte patru fiice: Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957), Maria (n. 1964).

Între timp, familia s-a mutat la în Anglia, unde au trăit din veniturile pe care le aduceau o fermă de pui și un atelier de tâmplărie, iar apoi s-au întors în Elveția, la Versoix.

”Regele ne vorbea despre România, patria lui, în fiecare zi, mie și copiilor. Deci e un om care a fost mereu aici! Și care va rămâne mereu aici! Sunt mândră să-i fiu soție și cred că pot privi acolo sus și pot spune: «Doamne, îți mulțumesc!»”, mărturisea regina.După Revoluție, în 1990, regele Mihai încearcă să se întoarcă în țară pentru a se reculege la mormintele strămoșilor săi de la Curtea de Argeș, dar guvernul FSN l-a întors din drum. De-abia în 1992, familia regală a căpătat permisiunea de a petrece sărbătorile pascale în România. Astfel, abia la 68 de ani regina Ana a ajuns în țara a cărei regină era de 44 de ani. Cuplul regal și cele cinci fiice au fost întâmpinați în București de un număr estimat la acea vreme la 500.000 de oameni. Ulterior, familia regală a petrecut perioade lungi în țară, fie la Palatul Elisabeta din București, fie la palatul de la Săvârșin. Regina Ana a fost prezentă mai tot timpul la aparițiile publice ale monarhului român.

”Locul care îmi place foarte mult e Muzeul Satului. Locuim alături, la Palatul Elisabeta, care i-a fost dat soțului meu, ca să poată trăi aici până la moarte. E un loc foarte frumos, pentru că suntem ca într-un fel de pădure, în afara orașului”, spunea regina.

În 2008, cuplul regal a sărbătorit nunta de diamant. Evenimentul a fost sărbătorit printr-un concert la Ateneul Român, o recepție oferită de familia regală și, în ultima zi a festivităților, un dineu la Palatul Peleș.

Ultima apariție publică a reginei a avut loc pe 15 august 2014, la castelul de la Săvârșin, când a fost inaugurată Casa Musafirilor de pe domeniul regal. Din cauza vârstei, regina a asistat la inaugurare dintr-o mașină electrică.

Casa Regală anunțase încă din mai 2013 că starea de sănătate a reginei s-a deteriorat, ea petrecând perioade lungi de timp într-un spital din Elveția. Pe 25 octombrie 2015, de ziua regelui Mihai, principesa Margareta a anunțat că monarhul nu va mai primi oaspeți la Palatul Elisabeta, printre motive fiind și starea de sănătate a reginei Ana. 

”Regele a dorit să fie astăzi în mijlocul societății românești, să deschidă porțile Palatului Elisabeta, să reverse iubirea și binecuvântarea lui către noi toți. Nu a putut să o facă, fiindcă mama mea se află într-o stare de slăbiciune și suferință. Să ne rugăm cu toții pentru Regina noastră și să urăm Regelui, la aniversarea a 94 de ani, la mulți ani cu sănătate!”, preciza principesa Margareta. 

În 2 martie anul acesta, și regele a anunțat că se retrage din viața publică din motive de sănătate. 

”În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situație vine în anul în care Familia și Țara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei și a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile mele publice”, anunța regele ce fusese diagnosticat cu carcinom epidermoid și leucemie cronică.