Pe lângă acțiunea de trimitere a României în fața Curții de Justiție a UE pentru faptul că nu a închis și nu a reabilitat 68 de depozite ilegale de deșeuri care constituie un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu, Comisia Europeană a anunțat, miercuri, mai multe proceduri de neîndeplinire a obligațiilor, inclusiv proceduri de infringement, la adresa Bucureștiului.

Două proceduri de infringement au legătură cu libera circulație a lucrătorilor și detașarea lucrătorilor. 

România se numără printre cele opt state cărora Comisia le solicită să notifice transpunerea completă a Directivei care are ca scop facilitarea exercitării dreptului cetățenilor UE de a lucra în străinătate.

CE a hotărât să transmită avize motivate Austriei, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Portugaliei și României privind neîndeplinirea obligației de transpunere completă în legislația lor națională a directivei privind dreptul cetățenilor UE de a lucra într-un alt stat membru (Directiva 2014/54/UE).

Obiectivul directivei este de a permite persoanelor care lucrează sau care își caută un loc de muncă în altă țară din UE să își exercite mai ușor dreptul la liberă circulație garantat de legislația UE.

Ea prevede măsuri pentru a sprijini și proteja cetățenii mobili ai Uniunii, pentru a asigura un acces mai bun la informațiile privind drepturile la liberă circulație, pentru a combate discriminarea pe motive de naționalitate în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, remunerarea și alte condiții de muncă, precum și pentru a depăși obstacolele nejustificate din calea liberei circulații.

Statele membre aveau obligația de a transpune această directivă și de a comunica măsurile naționale de transpunere Comisiei până la 21 mai 2016.

Ca urmare a scrisorilor de punere în întârziere trimise de Comisie în septembrie 2016, Comisia Europeană a hotărât să trimită avize motivate acestor state membre.

Dacă autoritățile din aceste state membre nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Totodată, Comisia Europeană a decis să trimită avize motivate României, Cehiei, Ciprului, Spaniei, Croației, Luxemburgului, Portugaliei, Sloveniei și Suediei cu privire la neîndeplinirea obligației de notificare a transpunerii complete în legislația lor națională a Directivei (Directiva 2014/67/UE) de stabilire a măsurilor și mecanismelor de control necesare pentru o implementare, punere în aplicare și o executare mai bună și mai uniformă a detașării lucrătorilor, astfel cum prevede Directiva 96/71/CE.

Actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre necesare pentru a se conforma Directivei de punere în aplicare a Directivei privind detașarea lucrătorilor trebuiau să intre în vigoare până la 18 iunie 2016, iar Comisia trebuia informată imediat în acest sens.

Având în vedere că autoritățile acestor state membre încă nu au notificat Comisia cu privire la adoptarea măsurilor necesare, Comisia a hotărât să trimită acestor state avize motivate.

Dacă autoritățile naționale nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Legea produselor românești ridică semne de întrebare

În ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, Comisia lansează proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și Ungariei privind comerțul cu amănuntul de produse agricole și alimentare.

Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Ungariei și României pe motiv că normele lor naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare contravin legislației UE.

În România, marilor comercianți cu amănuntul li se cere să achiziționeze cel puțin 51 % din produse alimentare și agricole de la producătorii locali. Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor. Aceeași lege prevede, de asemenea, obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE). 

În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive.

Potrivit unui comunicat al CE, România nu a furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale.

Bucureștiul are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

De asemenea, Comisia Europeană a cerut României, Croației, Ciprului, Estoniei, Poloniei și Sloveniei să să implementeze integral noile norme UE privind auditurile.

Directiva privind auditul (Directiva 2014/56/UE privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate) stabilește condițiile pentru autorizarea și înregistrarea persoanelor care efectuează audituri statutare.

Ea stabilește normele aplicabile persoanelor respective în ceea ce privește independența, obiectivitatea și etica profesională, precum și cadrul pentru supravegherea lor publică.

Prin modificarea Directivei privind auditul (Directiva 2006/43/CE), noile norme permit o transparență și o predictibilitate sporite ale cerințelor aplicabile persoanelor care efectuează audituri. Modificările îmbunătățesc și mai mult independența și obiectivitatea activității persoanelor care efectuează audituri.

Statele membre trebuiau să transpună aceste norme în legislația națională până la data de 17 iunie 2016.

Având în vedere că nu au respectat termenul-limită inițial, aceste șase state membre au primit scrisori de punere în întârziere la sfârșitul lunii iulie 2016. Statele membre au răspuns la aceste scrisori și s-au angajat să adopte rapid noua legislație, dar nu au reușit să facă acest lucru, prin urmare solicitarea de astăzi ia forma unui aviz motivat.

Dacă Croația, Cipru, Estonia, Polonia, România și Slovenia nu iau măsuri în termen de două luni, aceste cazuri pot fi sesizate Curții de Justiție a UE.

Un aviz motivat (infringement) a fost lansat și în privința transpunerii noilor norme cu privire la ambarcațiuni și componente de ambarcațiuni.

Comisia a hotărât să trimită avize motivate României, Ciprului, Finlandei și Irlandei, solicitându-le să transpună Directiva privind ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice (Directiva 2013/53/UE).

Directiva privind ambarcațiunile de agrement se referă la construcția, securitatea și alte cerințe pentru ambarcațiuni în scopuri sportive sau recreative.

Ea trebuia să fie transpusă integral în legislația națională până a statelor membre până la 18 ianuarie 2016.

Cele patru state membre în cauză nu au comunicat încă Comisiei transpunerea deplină a acestor directive în legislația lor națională. Aceste state membre au acum la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei transpunerea completă a directivelor. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la aceste cazuri.

Dispută cu Bulgaria

Împotriva României a fost lansată o procedură de infringement și din cauza nerespectării principiului accesului egal la apele și resursele UE din Marea Neagră.

Într-un aviz motivat adresat României, Comisia este de părere că țara noastră nu a reușit să acorde acces egal la apele și resursele UE, în urma unei serii de incidente care au implicat nave care arborează pavilionul Bulgariei.

Executivul european amintește că regimul de acces egal este un principiu fundamental al politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Navele de pescuit ale UE au acces în mod egal la ape și resurse în toate apele UE, astfel cum este prevăzut la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Statele membre trebuie să se asigure că navele care arborează pavilionul altor țări din UE pot accesa apele aflate sub jurisdicția lor în vederea desfășurării de activități de pescuit.

De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că aceste nave sunt tratate în mod nediscriminatoriu de către autoritățile naționale responsabile de controlul pescuitului.

România are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia Europeană cu privire la măsurile luate pentru a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

O altă acțiune împotriva României, dar și a Ciprului și Franței, vizează punerea în aplicare pe deplin a normelor europene privind precursorii de explozivi.

Comisia Europeană solicită celor trei state să asigure deplina punere în aplicare a Regulamentul (UE) nr. 98/2013 privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi.

Regulamentul, care a intrat în vigoare la 2 septembrie 2014, este un act legislativ important care limitează și controlează accesului la o serie de produse chimice periculoase care ar putea fi utilizate de teroriști pentru a fabrica explozivi artizanali.

Cipru, Franța și România nu au stabilit încă normele necesare de stabilire a sancțiunilor care urmează să fie aplicate în caz de încălcare a regulamentului.

Prin urmare, Comisia trimite avize motivate celor trei state membre și le îndeamnă să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că sancțiunile sunt puse în aplicare în conformitate cu regulamentul.

În plus, Franța și România sunt informate în legătură cu necesitatea de a asigura o difuzare regulată către operatorii economici (și anume către comercianții cu amănuntul) a orientărilor privind precursorii.

Dacă Cipru, Franța și România nu remediază situația în următoarele două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la aceste cazuri.

Implementarea corectă a acestui Regulament privind precursorii de explozivi este un element important atât al Agendei europene privind securitatea, cât și al Comunicării Comisiei privind calea către o reală uniune a securității.