Comisia Europeană a identificat deficiențe grave la rețeaua de monitorizare a calității aerului și avertizează că situația ar putea fi mai gravă decât cea raportată.

„Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor şi din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării”, se arată în Raportul de ţară aferent 2019 în privința aplicării politicilor de mediu ale UE (EIR), elaborat de Comisia Europeană.

Experții europeni spun că România ar putea înregistra progrese semnificative în vederea soluţionării acestei probleme prin: restructurarea sistemului energetic şi a sistemului de încălzire a gospodăriilor (prin favorizarea integrării surselor regenerabile şi trecerea la gaze naturale, la încălzirea centralizată şi la controlul poluării), măsuri de trafic şi alte măsuri de control şi prevenire a poluării.

„În acelaşi timp, au fost identificate deficienţe grave şi structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de reţeaua de monitorizare din România şi raportate Comisiei Europene. În realitate, situaţia ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv”, menţionează documentul.

EIR 2019 arată că gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării planului național de gestionare a deșeurilor în decembrie 2017.

„Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute în comparație cu tendința prezentată în EIR 2017. În conformitate cu Raportul de alertă timpurie din 2018 al Comisiei, România este considerată a fi expusă riscului de a nu își îndeplini obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale în proporție de 50% stabilit pentru 2020”, se arată în raport. Economia circulară rămâne slab dezvoltată, potrivit Comisiei Europene, care apreciază că există potențial în acest domeniu. „Este necesar să se adopte măsuri suplimentare care să fie puse în aplicare pe deplin. Totodată, trebuie să crească gradul de conștientizare cu privire la economia circulară”.

În ceea ce privește calitatea apei, România trebuie să își îmbunătățească în continuare politica în domeniu în conformitate cu Directiva-cadru privind apa, consideră Comisia Europeană, care a remarcat și că România face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și pentru ameliorarea cantității și a calității apei potabile.

Punerea în aplicare a directivelor privind conservarea naturii rămâne, de asemenea, o provocare considerabilă. „În România, rețeaua Natura 2000 pare să fie afectată de lipsa unui cadru adecvat de capacitate administrativă și de deficitul de cunoștințe și date actualizate”, consideră Executivul european.

România se bazează în continuare într-o măsură considerabilă pe fondurile și oportunitățile de creditare ale UE, apreciază Comisia în raportul citat, menționând că există un deficit de capacitate administrativă și un grad insuficient de pregătire/maturizare a proiectelor, precum și de prioritizare a diferitelor aspecte de mediu.

„Acest lucru afectează capacitatea de utilizare a fondurilor care sunt disponibile și foarte necesare”, conchide raportul EIR 2019.