MINDSETRomeo Franz, eurodeputat: Asfaltul se termină acolo unde începe comunitatea romă
Romeo Franz, eurodeputat de origine roma, acuză într-un interviu acordat EURACTIV lipsa de interes a autorităților române, dar și din alte state, pentru incluziunea romilor.Pandemia a a scos la iveală atitudini brutale ale poliției la adresa romilor.
EURACTIV: Comisia Europeană a adoptat luna trecută un plan* pe 10 ani privind sprijinirea romilor în UE. Ce părere aveți despre acest document?
Romeo Franz: Noul plan nu are un caracter obligatoriu. Din nou, avem de-a face cu o politică "soft", în condițiile în care statele membre sunt libere să implementeze sau nu măsuri efective privind incluziunea romilor. Deși este o versiune mai comprehensivă și mai consolidată în comparație cu cea din perioada 2011-2020, mă tem că vom pierde încă 10 ani în care nu se va face mai nimic pentru poporul meu. Sper că mă înșel.
EURACTIV: România are legi destul de bune privind minoritățile și lupta anti-discriminare. Cu toate acestea, potrivit sondajelor naționale și internaționale, discriminarea și rasismul la adresa romilor și a altor minorități e un fenomen răspândit. Ce ar trebui făcut altfel în noua strategie națională cerută de Comisia Europeană?
Romeo Franz: În primul rând, antigipsismul trebuie recunoscut în mod oficial ca o formă specifică de rasism împotriva romilor. În al doilea rând, trebuie implementare măsurile preventive și corective din legislația națională privind combaterea antigipsismului.
EURACTIV: În România, în mass-media și social media, romii au fost deseori țapi ispășitori în perioada pandemiei, au apărut imagini video cu brutalități ale poliției împotriva unor cetățeni români de etnie romă. Aveți informații despre aceste abuzuri din România și din alte țări europene? Intenționați să ridicați această chestiune în PE?
Romeo Franz: COVID-19 ne-a arătat, mai clar ca niciodată, fața plină de cruzime a rasismului din societățile noastre, inclusiv a autorităților. Știu și am documentat multe cazuri de violență a poliției, carantinarea brutală și rasistă a romilor în țări precum Slovacia, Bulgaia, Ungaria, Cehia și România. Am ridicat deja această problemă în PE, prin mai multe intervenții în plen, dar în special prin raportul privind strategiile naționale pentru incluziunea romilor, sprijinit de 545 de eurodeputați. Există presiune de la nivel european asupra statelor membre care-i tratează diferit pe oamenii mei. Însă lucrurile se vor schimba doar când o lege privind egalitatea, incluziunea, participarea și combaterea antigipsismului va fi adoptată.
EURACTIV: Roma e a doua minoritate etnică din România - potrivit datelor oficiale, dar interesele sale nu sunt bine reprezentate la nivel politic. Care e soluția pentru o mai bună reprezentare: un partid propriu sau implicarea unor membri ai minorității roma în partidele mainstream?
Romeo Franz: Nu știu prea multe despre eficacitatea acestui Partid al Romilor din România (Partida Romilor "Pro-Europa”), probabil din cauză că nu a reușit să fie prea vizibil sau poate e vizibil doar în perioada alegerilor, când reprezentanții lui fac parteneriate cu partidele mainstream, așa cum se întâmplă în alte țări, dar, din nefericire, fără vreun impact asupra vieții poporului meu.
Cred că participarea politică este una dintre sursele majore de speranță pentru romi, dar doar atunci când leadership-ul politic împărtășește același scop, și anume bunăstarea comunității.
Din păcate, de mult prea multe ori, romii din România și nu numai sunt folosiți ca masă de manevră în perioada alegerilor, uneori cu participara consistentă a așa-zișilor lideri, care sunt preocupați, de fapt, doar de propriul interes. Un adevărat lider e acela care-și ascultă oamenii și îi pune pe primul loc.
Orice formă de participare politică poate avea succes, dacă cei implicați sunt oameni buni.
EURACTIV: În general, guvernele din România au ignorat situația romilor. Care e situația în alte state membre UE, în special în cele din Europa de Est?
Romeo Franz: Guvernele din Europa de Est îi tratează pe oamenii mei ca pe cetățeni de mâna a treia. Supremația culturală albă distruge orice speranță pentru o viață mai bună. Aceste guverne ignoră complet oameni pe care ar trebui să-i trateze ca pe cetățeni egali, nimic mai mult, nimic mai puțin. Este dreptul nostru de la naștere. Nu e vina poporului meu pentru că s-a născut de etnie roma, într-o societate rasistă, dar este vina societăților noastre și a liderilor lor că nu sunt capabile sau nu doresc să-i trateze pe oamenii mei ca egali.
Ignoranța e permanentă și a devenit și mai brutală, în special acum, în vremuri de pandemie. Mi-am văzut semenii bătuți de poliție sau fără acces la apă potabilă, astfel încât să se poată spăla pe mâini, fără acces la condiții sanitare, astfel încât să se poată feri de infecții. Mă întreb cum s-ar simți acești politicieni ignoranți și cetățenii dacă și-ar vedea copiii, părinții, frații sau surorile suferind așa cum suferă romii. Ar fi capabili să supraviețuiască?
EURACTIV: Parlamentul European a adoptat recent raportul dumneavoastră privind implementarea unor strategii naționale privind integrarea romilor. Concluzia raportului* e că integrarea romilor în Europa nu a fost un succes. Care sunt cauzele?
Romeo Franz: Prima cauză e antigipsismul, o formă specifică de rasism împotriva romilor. Rasismul interzice de mult timp accesul oamenilor mei la servicii de bază și în consecință îi obligă să trăiască în condiții precare. În medie, circa 86% dintre romii trăiesc în sărăcie extremă. Asta înseamnă fără acces la apă potabilă, electricitate, educație de calitate, acces pe piața muncii sau la servicii medicale. În consecință, ei trăiesc cu 15 ani mai puțin decât majoritatea europenilor. Situația aceasta o întâlnim în multe țări europene.
A doua cauză e lipsa de interes a guvernelor naționale pentru incluziunea romilor. De mult prea multe ori, asfaltul se termină acolo unde începe comunitatea romă. România are o strategie națională pentru romi încă din 2001, ca o condiție în procesul de preaderare. Totuși, aceasta e doar un instrument pentru România pentru a legitima acțiunile sale privind incluziunea celui mai mare grup etnic. Nu are un caracter obligatoriu, nici indicatori de progres sau succes și nici fonduri adecvate pentru implementare, e un tigru fără dinți. Și în alte state membre e aceeași situație.
De aceea sunt bucuros că PE a votat rezoluția mea, deoarece e pentru prima dată în istoria UE când Parlamentul European adoptă o rezoluție care cere o lege europeană privind romii. O lege e un instrument obligatoriu care poate forța statele membre să pună în practică stategii naționale efective care vor schimba viețile a milioane de oameni.
Background
*Ce propune planul pe 10 ani?
Planul se concentrează asupra a șapte domenii principale de interes: egalitatea; incluziunea; participarea; educația; ocuparea forței de muncă; sănătatea și locuințele.
Pentru fiecare domeniu, Comisia a prezentat noi obiective și a făcut noi recomandări statelor membre cu privire la modul de realizare a acestora. Aceste obiective și recomandări vor servi drept instrumente importante de monitorizare a progreselor și de asigurare a faptului că UE continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește furnizarea sprijinului vital de care atât de mulți dintre romii care trăiesc în spațiul comunitar au încă nevoie.
Comisia invită fiecare stat membru să prezinte o strategie națională până în septembrie 2021 și să raporteze cu privire la punerea ei în aplicare o dată la doi ani.
Concluziile Raportului privind implementarea strategiilor naționale de integrare a romilor
- Populațiile de origine romă din Uniunea Europeană se confruntă cu atitudini ostile persistente - o formă specifică de rasism - care conduce la rate maxime de sărăcie și excluziune socială.
- În pofida dezvoltării socioeconomice continue a UE și a eforturilor de a asigura incluziunea romilor atât la nivelul UE, cât și la nivel național, situația generală a romilor în UE nu s-a îmbunătățit, adesea din cauza atitudinilor negative persistente și a lipsei de voință politică.
- Eurodeputații au cerut Comisiei Europene să introducă o ”politică de integrare a populațiilor de origine rome”, pentru a integra perspectiva romilor în toate etapele și nivelurile politicilor, programelor și proiectelor principale, dar fără a exclude o abordare precis direcționată, precum și pentru a preveni discriminarea în politicile UE în general și pentru a facilita acțiunile afirmative și un contact activ cu aceste populații. Totodată, ei au invitat și statele membre să urmeze această cale și să elaboreze politici care să contribuie la incluziunea activă a romilor în societate.
- Parlamentul European a invitat Comisia să prezinte o propunere legislativă privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor și combaterea atitudinilor ostile față de romi, pe baza unei evaluări de impact aprofundate și a unor consultări sistematice cu populația romă, cu experții și ONG-urile (pro-)romi de la nivel național, regional și mai ales local, precum și alți actori implicați, cum ar fi Consiliul Europei.
- Propunerea ar trebui să includă obiective specifice, comparabile, realizabile, obligatorii și cu termene limită, pentru protecția romilor și îmbunătățirea incluziunii lor, inclusiv a celor care aparțin grupurilor care suferă discriminări multiple, cum ar fi tinerii, femeile și fetele, persoanele LGBTI și persoanele cu dizabilități, precum și pentru promovarea unei educații incluzive, pentru dezvoltarea copiilor preșcolari și pentru combaterea discriminării și a segregării; perspectiva justiției ar trebui să aibă prioritate, având în vedere natura colectivă și structurală a discriminării romilor.
- Parlamentul European subliniază propunerea Comisiei Europene pentru perioada post- 2020 ar trebui să se axeze pe combaterea sărăciei și a atitudinilor negative față de romi, pe îmbunătățirea condițiilor de viață și de sănătate și pe combinarea abordării generale cu abordări specifice.
- PE solicită statelor membre să completeze sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru a îmbunătăți situația romilor. Statele membre sunt invitate să indice nivelul de finanțare necesar pentru a aplica măsurile propuse pentru includerea romilor și să indice cuantumul sumei disponibile pentru astfel de măsuri din bugetele naționale și din bugetul UE.
- Europarlamentarii le solicită statelor membre să integreze în structurile lor de dezvoltare regională și locală metodologii de identificare mai bune pentru comunitățile rome marginalizate, precum și mecanisme de finanțare consolidate care să permită direcționarea mai bună a investițiilor în comunitățile rome marginalizate și o mai bună asociere a comunităților rome la punerea în aplicare a fondurilor pentru a asigura că fondurile alocate le parvin romilor și că sunt cheltuite în mod corespunzător.
- Parlamentul European invită Comisia să înființeze un mecanism care să favorizeze includerea pentru a asigura participarea în condiții egale a organizațiilor romilor și a celor pro-romi ale societății civile rome, a experților și a membrilor comunității de la toate nivelurile, abandonând abordarea paternalistă și adoptând o abordare nepaternalistă, inclusiv a celor activi la nivel local și regional, ținând seama de perspectiva de gen atât în dezbaterea politică, cât și în procesul decizional.
- Eurodeputații cer statelor membre să promoveze educația alegătorilor romi și participarea la vot a acestora.
- Totodată, ei solicită elaborarea unor strategii naționale pentru perioada de după 2020 pentru includerea populației de origine romă, însoțite de un cadru de evaluare comun cuprinzător și cu un buget predefinit adecvat, integrat în bugetele naționale, regionale și locale supuse unei reexaminări și unei evaluări periodice și care să reflecte amploarea nevoilor de includere socială ale populației de origine romă.
Cea mai mare minoritate etnică din Europa
- Romii sunt cea mai mare minoritate etnică din Europa. Dintr-un total estimat de 10-12 milioane în Europa, aproximativ 6 milioane trăiesc în UE, și majoritatea lor dețin cetățenia unui stat al Uniunii Europene.
- Conform celui de-al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile, publicat de Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale în 2016, ”aproximativ 80 % din romii din cele nouă state membre ale UE cu cea mai numeroasă populație romă trăiesc sub pragul de sărăcie al țării lor”.
- Peste o treime trăiesc în locuințe fără apă curentă
- Peste o treime din copiii romi trăiesc în gospodării în care măcar o persoană a suferit de foame cel puțin o dată în luna precedentă
- 50 % din romii cu vârsta între 6 și 24 de ani nu urmează nicio formă de învățământ. Această tendință este confirmată în sondajul Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE din 2019 privind romii și nomazii, care arată că ”un număr enorm de adulți și copii au suferit de foame cel puțin o dată în luna precedentă” și ”aproape jumătate dintre romi și nomazi (45 %) din cele șase state membre ale UE s-au simțit discriminați în cel puțin unul dintre domeniile vieții” la care s-a referit sondajul, în ultimele 12 luni.
Cine e Romeo Franz
Născut la Kaiserslautern (Germania), Romeo Franz (56 de ani) e de origine roma. E muzician, activist pentru drepturile omului și membru al formațiunii Verzilor/Bündnis 90.
Din 2019 este membru al Parlamentului European.
de Stefan Bragarea 21 Nov 2020 15:46