Roșia Montana în patrimoniul UNESCO: Entuziasm la București, păreri împărțite în zonă
Decizia de marți de a include Roșia Montana în patrimoniul cultural al UNESCO a fost primită cu bucurie de oficialii români, inclusiv președintele Klaus Iohannis, și de activiști. Primarul din localitate nu împărtășește acest entuziasm.
”Cu siguranță, în momentul de față, e o decizie defavorabilă pentru comunitate și pentru țară. Dar aceasta este realitatea, nu ne putem opune. Beneficii, în momentul acesta, nu va aduce comunității, decât greutăți, adică obligativități în plus, în ceea ce privește reconstruirea și renovarea unui imobil”, a declarat primarul din Roșia Montana, Eugen Furdui, pentru Digi24, după anunțul privind includerea în patrimoniul cultural al UNESCO.
Peisajul minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, a anunțat marți președintele Comitetului, Tian Xuejun. Icomos, organismul consultativ al agenției ONU, a recomandat clasarea și în Lista Patrimoniului în pericol, decizie adoptată și de Comitet, relatează News.ro.
”Este cauza și victoria unei generații. Respect pentru toți cei care au dus o luptă de 20 de ani, care la început părea pierdută. Eugen David, Ștefania Simion, Mihai Goțiu, Stephanie Roth, Marius Harosa, Dumitru Dobrev (îi menționez aici doar pe cei de pe partea administrativ - juridică cu care am fost în contact), asociațiile Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Declic și mulți alții. Avem acum obligația, ca societate, să facem din Roșia Montană o atracție pentru vizitatorii din întreaga lume. Locațiile din Patrimoniul UNESCO, bine guvernate, sunt generatoare de profit”, a scris pe Facebook primarul Capitalei, Nicușor Dan.
Primarul Furdui susține că, ”așa cum a fost propus acest perimetru, nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru țară”.
”Să nu uităm că se blochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur din Europa, care este Roșia Montană”, a spus el, explicând că decizia este defavorabilă pentru comunitate pentru că restaurarea și modernizarea oricărui imobil inclus în patrimoniul UNESCO, întrucât ”necesită avize speciale și birocrație”.
El a mai spus că va cere fonduri de la autorități pentru repararea caselor oamenilor, adăugând că mare parte din comunitate nu-și dorea introducerea în patrimoniul UNESCO, așa cum a fost făcut proiectul, și că ar fi trebuit incluse doar siturile istorice.
Dacian Cioloș, în schimb, susține că știe comunitatea din Roșia Montană, iar oamenii de acolo, dar și alte organizații civice din țară s-au bătut ani în șir pentru această recunoaștere.
”E o șansă unică la dezvoltare durabilă, o șansă pe care sper să putem să o exploatăm din plin. Este victoria tuturor celor care, prin implicarea lor civică, au salvat una dintre cele mai de preț comori ale istoriei vechi a românilor. Însă dincolo de prestigiul de a fi parte a Patrimoniului UNESCO, este vorba în primul rând de găsirea unor soluții economice și sociale viabile și durabile, de dezvoltare turistică. Toate acestea, gândite pe profilul zonei, vor aduce bunăstare pentru oamenii din regiune”, a scris pe Facebook liderul Renew Europe.
Adrian Cioroianu, fost delegat Permanent al României pe lângă UNESCO, a precizat pe Facebook că ”în patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roșia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de Guvernul României (prin delegația pe care am condus-o) în ianuarie 2017 și, apoi, în ianuarie 2020”.
În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea „Imperiului roman, ca să fie clar) și nu de întreaga zonă Roșia Montană ... Înscrierea pe lista patrimoniului mondial NU EXCLUDE continuarea exploatării în zonă, cândva, în viitor, de către firme românești sau în parteneriate. În istoria recentă a UNESCO au fost cazuri de state care au decis modificarea/exploatarea unor situri, drept care ele au fost retrase de pe lista Patrimoniului Mondial”, a mai scris Cioroianu.
Background
În anii 1990, compania canadiană Gabriel Resources s-a instalat în comuna Roșia Montana cu scopul de a extrage 300 de tone de aur și 1.600 de argint, distrugând patru munți masivi, inclusiv cu majoritatea rămășițelor romane, scrie News.ro.
Prin intemediul filialei sale Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), din care statul român deține 20%, această societate prevedea folosirea a 12.000 de tone de cianuri pe an, un risc suplimentar pentru mediul înconjurător, potrivit experților.
Denunțând o ”expropriere”, Gabriel Resources a sesizat în 2015 instanța internațională a Băncii Mondiale (Cirdi) de la Washington și a reclamat 4,4 miliarde de dolari compensație României, pe baza unei estimări datând din 2011, în contextul în care cota sa a era de 7,4 dolari canadieni, față de 0,3 astăzi.
Cumpărate cu sume importante care i-au făcut pe proprietari să părăsească comuna, casele cu porți din lemn sculptate riscă să se prăbușească în așteptarea renovării.
Înainte de preluarea puterii în România de comuniști în 1946, străzile din Roșia Montană găzduiau un cazinou și birouri de bancă unde căutătorii de aur încă își vindeau pepitele.
Ziua Roșiei Montane este ”o aniversare neoficială a primei atestări documentare - la data de 6 februarie 131 - a așezării romane care se afla în spațiul ocupat acum de satul Roșia Montană”.
Una dintre tăblițele romane cerate descoperite în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea în galeriile miniere de la Roșia Montană demonstrează atestarea. Tăblițele cerate consemnează contracte, inventare, acte juridice care constituie unul dintre izvoarele importante ale cunoașterii dreptului roman. Tăblița nr. XVIII păstrează, alături de dată, denumirea așezării: Alburnus Maior.
de Pricopsitu 27 Iul 2021 19:49