Speranța de viață din România este de 75,3 ani, una dintre cele mai reduse din blocul comunitar, se arată în raportul Comisiei Europene privind Starea sănătății în UE, publicat joi. În urma României sunt doar Letonia și Bulgaria, cu 74,9 ani, respectiv 74,8 ani, în timp ce media UE este de 80,9 ani. 

Potrivit raportului, speranța de viață la naștere variază semnificativ în funcție de gen și de educație. Bărbații cu un nivel ridicat de educație trăiesc, în medie, cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai redus nivel de educație (la nivelul UE, diferența este circa 7 ani și jumătate). În cazul femeilor, diferența nu este atât de marcantă, fiind de doar patru ani, în media UE.

Femeile din România trăiesc în medie 79,1 ani, cu șapte ani mai mult decât bărbații (din nou, o diferență peste media UE de 5,2 ani).

Speranța de viață redusă reflectă atât comportamente nesănătoase, cât și inechitățile socio-economice, punctează Comisia Europeană, care precizează că sunt însă și deficiențe semnificative în furnizarea de servicii medicale

În România, cheltuielile pentru sănătate sunt cele mai reduse din întreaga Uniune, atât pe calculate pe cap de locuitor (1.029 euro, versus o medie UE de 2.884 euro), cât și ca procent din PIB (5,2% din PIB în 2017, față de media UE de 9,8% din PIB).

Statul acoperă cam 80% din totalul costurilor de sănătate, dar cheltuielile suportate de pacienți pot fi substanțiale mai ales când vine vorba de cumpărarea de produse farmaceutice. Raportul Comisiei remarcă și faptul că plățile informale sunt substanțiale și practicate pe scară largă.

„În termeni absoluți, cheltuielile sunt reduse în toate domeniile, iar sistemul de sănătate este semnificativ subfinanțat”, se arată în raport.

Studiul subliniază că mortalitatea din cauze ce pot fi prevenite sau tratate este printre cele mai ridicate din UE și din cauză că banii sunt direcționați primordial către spitale și asistența medicală acordată în spitale, în timp ce asistența primară și comunitară sunt subdezvoltate.

Comisia apreciază că politici mai adecvate de prevenție și un rol mai important dat asistenței primare ar reduce substanțial mortalitatea prematură în România, mai ales în contextul în care aproximativ jumătate din decese sunt cauzate de factori de risc comportamentali.

Raportul notează că unul din cinci adulți fumează și consumul de alcool este ridicat. Astfel, 35% din persoanele adulte consumă excesiv băuturi alcoolice, rata urcând până la 50% în rândul bărbaților. 

Chiar dacă obezitatea în rândul adulților este printre cele mai scăzute din UE (10%), cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimul deceniu, ajungând la 15%. În acest context, alimentația deficitară și lipsa activității fizice rămân preocupări majore.

Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces, reprezentând împreună peste 550 de decese la 100 000 de locuitori în 2016. Rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică este de aproape trei ori mai mare în România decât în UE în ansamblu. În pofida unei reduceri accentuate începând din anul 2000, accidentul vascular cerebral rămâne a doua cauză de deces, în ordinea importanței, înregistrându-se 256 de decese la 100 000 de locuitori în 2016, mult peste media UE de 80.

Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer, rata mortalității crescând cu aproape 14% din 2000, în principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. În ultimii ani, au crescut, de asemenea, ratele mortalității legate de alte tipuri de cancer, în special pentru cazurile de cancer colorectal și de cancer de sân.

O altă preocupare serioasă este accesul la servicii medicale, în contextul în care 11% din populație nu este asigurată, iar disponibilitatea asistenței medicale în zona rurală sau în comunitățile marginalizate este extrem de redusă.

Pe de altă parte, Comisia Europeană notează și deficitul de forță de muncă în domeniul sănătății, care rămâne critic, deoarece numărul de medici și de asistente medicale este printre cele mai scăzute din Europa.