Studii internaționale au avertizat că izolarea, teama de infectare, nesiguranța, stresul, dar și dificultățile economice cauzate de pandemie au generat apariția sau agravarea depresiilor și o creștere generală a anxietății, iar situația nu a fost diferită în România. 

„În ultimii doi ani am putut vedea o creștere a ratei sinuciderilor, cu precădere în rândul tinerilor”, spune psihologul Yolanda Crețescu, președintele Asociației Happy Minds, fondatoarea depreHUB.

„Dacă înainte de pandemie statisticile depreHUB arătau că 2% dintre tinerii care au apelat helpline-ul aveau gânduri suicidare, astăzi procentul a crescut la 16%. De asemenea, observăm o creștere a ratei suinuciderilor la bărbați, chiar dacă scorurile de depresie sunt mai mari la femei și asta pentru că bărbații au dificultate în căutarea de ajutor specializat și de multe ori își maschează depresia prin adicții”, a declarat Yolanda Crețescu pentru EURACTIV.

Reporterii din rețeaua EURACTIV au aflat că situația este comparabilă și în alte state europene, iar guvernele au fost rareori pregătite să facă față situației.

În decembrie, filiala din Spania a Salvați Copiii a avertizat că problemele de sănătate mintală în rândul copiilor s-au triplat în timpul pandemiei, iar 3% dintre aceștia au menționat gânduri suicidare.

Sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, iar dezbaterea publică ulterioară a apariției studiului a determinat guvernul să aprobe 100 de milioane de euro pentru o nouă strategie de sănătate mintală, inclusiv o linie telefonică dedicată pentru sinucidere.

Sectorul sănătății mintale suferă de o lipsă de resurse, iar pacienții pot aștepta chiar și șase luni pentru a avea acces la un terapeut specializat.

În Croația, sinuciderile au înregistrat o ușoară creștere în 2020 față de anul precedent, dar a existat o creștere cu 57,1% a sinuciderilor în grupa de vârstă 15-25 de ani. Totuși, persoanele de peste 65 de ani rămân cele mai expuse riscului, reprezentând aproape 40% din toate cazurile de sinucidere.

Guvernul a răspuns prin promovarea liniilor telefonice și a consilierii prin intermediul site-urilor guvernamentale. Cererea adolescenților pentru aceste servicii a fost notabilă, potrivit EURACTIV Croația. În general, a existat o creștere cu 20% a celor care solicită terapii pentru sănătate mintală, tinerii reprezentând majoritatea cazurilor noi.

În Bulgaria, situația este și mai îngrijorătoare. Deși în general numărul de sinucideri a scăzut din 2013, marea majoritate sunt adolescenți. Potrivit datelor obținute de EURACTIV Bulgaria, aproximativ 500 de oameni își iau viața în fiecare an, dintre care 70% sunt tineri.

Nu există programe de prevenire a sinuciderii sponsorizate de stat, iar cei care au nevoie de sprijin apelează telefonic la Linia Încrederii, întreținută de Crucea Roșie din Bulgaria.

În Polonia, sinuciderile sunt, de asemenea, în scădere, dar cazurile în rândul copiilor și adolescenților sunt mai multe. În plus, cererea pentru îngrijiri psihiatrice este, de asemenea, în creștere, dar există doar un psihiatru la 20.000 de tineri.

În primul an de pandemie, guvernul a alocat 3,1% din buget pentru terapii destinate sănătății mintale. În ianuarie 2021, prim-ministrul Mateusz Morawiecki a alocat încă 48 de milioane de euro pentru sănătatea mintală a copiilor și tinerilor, dar sprijinul nu a fost încă livrat, iar liniile telefonice sunt finanțate de donatori privați.

Tehnic, îngrijirea sănătății mintale este gratuită, dar în practică este greu de accesat, cu timpi foarte lungi de așteptare, iar pentru majoritatea familiilor tratamentul în mediul privat este prohibitiv.

Și în România situația este similară. Oficial, numărul sinuciderilor este în scădere în ultimii ani, iar pandemia nu a adus o schimbare dramatică în cifrele totale. Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de Libertatea, în 2020 au fost înregistrate 1.734 de sinucideri, comparativ cu 2.236 în 2015 sau 1.978 în 2016. Modificarea față de 2019, când au fost raportate 1.744 de sinucideri, este minoră și nici primele șase luni din 2021 nu au adus o schimbare de trend, arată datele INS publicate de Libertatea. S-au schimbat însă categoriile, notează psihologii, dat fiind că mult mai mulți tineri au fost afectați de depresie și anxietate.

„Observăm însă și o scădere a ratei sinuciderilor în rândul bătrânilor, cu excepția pacienților oncologici”, spune Yolanda Crețescu de la depreHUB. Iar statul român nu a fost deloc pregătit pentru problemele de sănătate mintală și nici nu a depus prea mari eforturi pentru a le adresa pe perioada pandemiei.

„Dacă vorbim de autoritățile publice la nivel individual, macro social, deocamdată nu sunt la vedere sau foarte bine promovate astfel de inițiative. Din perspectiva mea, de specialist, nu am cunoștință de programe de sănătate mintală la nivel național, însă observăm o preocupare la nivel de corporație”, spune fondatoarea depreHUB.

Ea spune că există companii, și de talie mare, dar și mici, care se preocupă de sănătatea emoțională a angajaților și familiilor acestora. „Sunt programe de prevenție și intervenție concepute pentru adolescenți, din perspectiva părinților angajați în corporația respectivă”, subliniază Yolanda Crețescu.

depreHUB a lansat în urmă cu aproximativ doi ani o linie telefonică de suport pentru persoanele afectate de anxietate și depresie, iar la începutul anului trecut a pornit o altă linie telefonică destinată special adolescenților, tocmai din cauza efectelor pandemiei asupra sănătății emoționale a tinerilor.

Studii realizate la nivel global arată că pandemia are un efect direct asupra copiilor și adolescenților, aceștia fiind afectați de singurătate, izolarea socială, problemele de performanță școlară, iar, în unele situații, chiar lipsa stabilității financiare, dacă părinții și-au pierdut locul de muncă, adăugate la teama de a nu fi infectat sau de a-i infecta pe cei dragi, urmată chiar de pierderea acestora.

„Însă domeniul sănătății mentale nu este accesibil din perspectiva diagnosticului și intervenției, din punct de vedere financiar pentru cei cu probleme. De aceea noi avem în spate ONG-ul Happy Minds și ne străduim ca uneori, cu suportul comunității oamenilor de afaceri, să dezvoltăm campanii de conștientizare, dar și de intervenție pe anumite categorii țintite de persoane, dar și pe patologie țintită, astfel încât să oferim accesul gratuit pentru psihoterapie, workshop-uri, grupuri de suport, evaluări”, notează Yolanda Crețescu.

Și alte state europene se confruntă cu probleme de acces la programe pentru sănătatea mintală. Chiar dacă în multe țări serviciile sunt, teoretic, gratuite, lipsa personalului calificat și listele lungi de așteptare duc la un acces greoi la terapii.

De aceea, ONG-urile sau experții au încercat, mai ales în perioada pandemiei, să suplinească lipsa sprijinului asigurat de stat cu seminarii online sau linii telefonice de suport.

depreHUB colaborează cu linia Antisuicid, lansată de un alt ONG, dar și cu serviciul de urgență 112, dar Yolanda Crețescu crede că încă mai este loc și pentru alte organizații. „Am observat că fiind și primul helpline anti-anxietate în pandemie, lansat în luna martie, imediat cu apariția măsurilor pandemice, ne-a adus cumva în prima linie și la un moment dat rămăsesem singura linie activă, răspunzând chiar și la alte nevoi decât cele specifice nouă, acelea de suport pentru depresie și anxietate”.

Mai ales că experții se tem că pandemia de COVID-19 va lăsa urme foarte adânci în sănătatea emoțională a oamenilor din întreaga lume, iar o nouă epidemie, de probleme psihice, abia urmează.

Material realizat în parteneriat cu rețeaua EURACTIV. Aflați ce se întâmplă în alte țări din articolul publicat pe www.euractiv.com